Româncele, în topul „reconciliatorilor” din Parlamentul European

 

Trei reprezentante ale României se regăsesc în topul întocmit de organizaţia VoteWatch Europe, care analizează activitatea membrilor Parlamentului European.

Specialiștii au măsurat „conectivitatea” deputaților europeni verificând cine cu cine își unește forțele la redactarea amendamentelor. 

Pe lângă colaborarea cu colegii de grup parlamentar, e nevoie de europarlamentari care construiesc rețele puternice între grupuri și transnaționale.

VoteWatch Europe a întocmit un top 20, în care se regăsesc aleşi din Lituania, Belgia (2), Malta, Polonia, Slovenia (2), Cipru (2), Slovacia (2), România (3), Franţa (2), Grecia, Republica Cehă, Bulgaria şi Olanda.

Chiar dacă primele două locuri sunt ocupate de Petras Auštrevičius şi Olivier Chastel, doar o treime dintre politicienii incluşi în top sunt bărbaţi.

Dintre români, cea mai bine clasată este Ramona Strugariu, din grupul Renew Europe (USR PLUS), pe locul 9, cu 73 de puncte, fiind în contact cu colegi din 20 de ţări, din cinci grupuri parlamentare, în afară de cea din care face parte.

Ea este urmată de Carmen Avram, din Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților – S&D (PSD), pe locul 10, cu 72 de puncte. Specialiştii au calculat că ea a ajuns la europarlamentari de 21 de naţionalităţi, din alte cinci grupuri parlamentare.

Cea de a treia româncă din top 20 este Rovaba Plumb, tot din Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților – S&D (PSD), pe locul 15, care a negociat cu politicieni din 20 de ţări, membri a trei grupuri politice din Parlamentul European, diferite de cea din care face parte.

Foto: Parlamentul European

Cetățenii au mai multă încredere în primărie, decât în guvern

 

Comitetul European al Regiunilor (CoR) a realizat primul Barometru regional și local anual UE, publicat în 12 octombrie.

Cercetarea sociologică, la care au participat peste 26 000 de cetățeni din statele membre ale Uniunii Europene, se concentrează pe impactul pandemiei de COVID-19 asupra autorităților regionale și locale.

Acestea au fost în prima linie a crizei economice și sunt, de asemenea, cheia revenirii economice.

Capitala, vestul și centrul României apar în rândul regiunilor mai bine pregătite din UE, având un număr de peste 700 de paturi de spital per 10 000 de locuitori.

Fondurile europene au fost utilizate pentru a combate pandemia.

Raportul dă exemplu, printre altele, Spitalul Județean Arad, care a redirecționat fonduri câștigate prin programul Interreg pentru a achiziționa echipament de terapie intensivă pentru tratamentul bolnavilor de coronavirus.

Pe plan economic, peste jumătate din cele 300 de municipalități și regiuni întrebate resimt un impact puternic al coronavirusului, iar încă o treime unul moderat, sub forma scăderii veniturilor, iar în cazul orașelor mari procentul se apropie de 80%.

Autorii studiului au întrebat cetățenii în ce politici europene ar trebui să aibă mai multă influență regiunile și orașele.

45% dintre cei intervievați au considerat numit sănătatea, urmată de ocuparea forței de muncă și problemele sociale (43%), educație, învățământ și cultură (40%) și economia (37%).

Barometrul regional și local anual UE arată că cetățenii au cea mai mare încredere în autoritățile locale și regionale: 52%, urmează Uniunea Europeană, cu 47% și abia apoi guvernul național, despre care 43% că au „încredere totală”.

Privind spre viitor, două treimi dintre respondenți au fost de părere că autoritățile locale nu au destulă influență asupra deciziilor care se iau la nivelul întregii Uniuni Europene.

58% consideră că acordarea de puteri sporite acestora va avea impact pozitiv asupra abilității UE de a rezolva problemele.

Comitetul European al Regiunilor (CoR) este un organism consultativ al UE, format din reprezentanți ai celor 27 de state membre, aleși la nivel local și regional. Prin intermediul CoR, aceștia își pot exprima în mod direct opiniile cu privire la legislația UE care are impact asupra regiunilor și orașelor.

Foto: CoR/Facebook

Tânăr jurist specializat pe fonduri europene va fi cel mai nou europarlamentar român

 

Cel de al nouălea clasat pe lista pentru alegerile europarlamentare din mai 2019, Vlad Gheorghe, este prezentat pe pagina de internet a USR PLUS, alături de ceilalți șapte europarlamentari ai alianței.

Bucureșteanul în vârstă de 35 de ani, este jurist și a lucrat pentru ONG-uri și companii private care derulau proiecte cu fonduri europene în domenii ca infrastructură, mediu, resurse umane.

Din 2016 este membru al echipei juridice USR din Parlamentul României.

Căsătorit, tatăl a doi copii mici, este activ pe rețelele de socializare, pagina sa oficială de Facebook este urmărită de peste 18 000 de persoane.

Participant la protestul din 10 august 2018 din Piața Victoriei, a lansat ulterior proiectul RefuzAbuz.ro, o comunitate care să lupte civic și juridic împotriva celor care folosesc funcțiile publice din bani publici în interes propriu sau de partid pentru sabotarea justiției și democrației. 

Printre prioritățile viitorului europarlamentar apar crearea unui regulament UE anticorupție pentru uniformizarea definițiilor faptelor de corupție, a criteriilor de integritate pentru accesul la funcții publice, precum și adoptarea de directive UE pentru alocarea unui procent minim din bugetele locale pentru proiecte cetățenești și pentru crearea infrastructurii digitale pentru consultarea cetățenilor despre activitățile și deciziile UE.

Vlad Gheorghe urmează să depună jurământul, după ce Clotilde Armand își dă demisia din Parlamentul European pentru a deveni primarului Sectorului 1 din București.

Ştiri europene pe cel mai urmărit post TV

 

Cea mai urmărită emisiune de ştiri TV a lansat o secţiune de ştiri referitoare la institiţiile europene.

Marile posturi generaliste de televiziune se ocupă rar de de activitatea Parlamentului European sau a Comisiei Europene, relatând despre acestea doar ocazional, atunci când au loc evenimente importante.

Programul denumit „Ştiri Europene” este difuzat după Ştirile PRO TV de la ora 23:30 şi tratează un singur subiect în fiecare ediţie, sub forma unui reportaj, cu declaraţiile mai multor oficialităţi europene.

Prima ediţia a fost marţi noaptea, subiectul fiind vaccinul anti-COVID contractat de Comisia Europeană. Acesta poate fi văzut AICI.

Materialele de presă sunt realizate cu sprijinul Parlamentului European.

Foto: captură ecran

Consiliul European: România, menționată rar în relatările discuțiilor de culise

 

A început cea de a patra zile de negocieri din cadrul unei reuniuni extraordinare a Consiliul European (CE), plănuită să dureze doar două zile.

Șefii de stat sau de guverne ale statelor membre ale Uniunii Europene participă, la Bruxelles, la prima reuniune fizică de la izbucnirea pandemiei de coronavirus pentru a pentru a discuta despre planul de redresare din criza provocată de COVID-19, precum și despre noul buget multianual al UE.

Chiar dacă punctele de vedere păreau să de aproprie, există diferențe majore de opinie cu privire la cotele dintre împrumuturi, garanții și granturi, un alt subiect fiind condiționalitatea acordării sumelor în baza respectării statului de drept și a valorilor europene.

Președintele Klaus Iohannis a declarat înainte de începerea discuțiilor că prioritățile pentru România sunt fondurile substanțiale pentru politicile de coeziune și agricultură.

Ca la orice întâlnire, liderii poartă scurte discuții în sala de ședințe, dar cele mai utile sunt întâlnirile separate, sau în grup, pentru a ajunge la un consens.

Unii lideri sau delegațiile lor au postat mai des informări despre aceste întâlniri, dar președintele român a scris pe Twitter doar despre prioritățile inițiale de la „această întâlnire foarte specială”.

Chiar dacă fiecare stat își apără interesele, unele țări sunt mai implicate în negocieri, de regulă membrii fondatori ai UE fiind cei care dau tonul negocierilor.

România, a șaptea țară membră după populație, este menționată rar de către presa internațională în relatările despre negocierile de la Bruxelles.

Unele țări vecine au ales să își coordoneze pozițiile cu aliații lor tradiționale, cum ar fi cazul Grupului de la Visegrád (sau V4, format din Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia), care s-a întrunit cel puțin zilnic, sau al statelor scandinave, în timp ce Bulgaria s-a consultat cu Croația, de exemplu.

România a fost mai implicată în discuții în cursul zilei de duminică, atunci când Klaus Iohannis a avut o discuție cu liderii Austriei, Bulgariei, Danemarcei, Finlandei și Suediei.

Seara, președintele s-a văzut, pe terasa clădirii Europa (sediul CE) cu președintele instituției, alături de șefii de guvern din Bulgaria, Croația, Malta și Slovenia

Discuțiile private cu un aer mai degajat au avut loc constant pe durata întâlnirii, președintele CE, Charles Michel având întrevederi repetate cu unii lideri europeni.

„Deocamdată, se negociază și astăzi încă în formate mai mici, urmând ca peste puțin timp să începem un nou plen. (...). Avem absolută nevoie de fonduri consistente, substanțiale. Avem nevoie de bani pe coeziune, pentru multele proiecte de autostrăzi, căi ferate, spitale, școli, și așa mai departe. Avem nevoie de fondurile pentru agricultură. Fără ele este aproape imposibil de imaginat cum ar arăta agricultura în România” – a transmis șeful statului într-un mesaj video transmis duminică.

Foto: Serviciul Audiovizual al Consiliului European

Sondaj: mai mulți candidați tineri ar scoate românii la vot

Aceasta este una dintre concluziile unui eurobarometru realizat în aceasă primăvară, pe un eșantion de 1 000 de cetățeni români.

Comisia Europeană a vrut să afle părerile cetățenilor din țările UE în trei domenii: cunoașterea drepturilor și a cetățeniei UE, libera circulație și protecția consulară, respectiv măsurile de creștere a prezenței la vot la alegerile pentru Parlamentul European.

Sondajul a relevat că termenul de „cetățean al Uniunii Europene” este la cel mai înalt nivel:  medie europeană este 91%, în timp ce în România este chiar cu un procent mai mare, în timp ce 62% au știut să explice și ce înseamnă.

Cetățenii români intervievați telefonic au considerat în număr mai mare decât media europeană că au dreptul de a fi tratați în același mod ca și localnicii, atunci când se află pe teritoriul altui stat (85%) și că au dreptul de a solicita ajutorul ambasadei oricărui alt stat membru UE, atunci când țara natală nu are reprezentanță diplomatică acolo (79%).

Întrebați despre măsurile care ar crește prezența la urna cu ocazia următoarelor alegeri europene, cei mai mulți români au numit înregistrarea online ușoară (77%) și existența mai multor candidați tineri (75%), în acest caz diferența fiind de 12% în plus față de media europeană.

Trei sferturi dintre votanți ar aprecia și dacă ar putea contacta un serviciu de asistență care să furnizeze informații despre alegerile europene.

Glume de la Bruxelles: Cioloș îl ironizează pe Barna

Foto: Facebook

Europarlamentarul român a postat luni o filmare pe cea mai populară rețea de socializare din România în care prezintă activitatea de la Parlamentul European.

Aflat la sediul din Bruxelles, el prezintă atmosfera liniștită de pe holurile instituției, după care este filmat în biroul său, în timp ce lucrează pe laptop.

„Acum eu chiar bat la taste, eu chiar scriu pe bune” – spune fostul premier zâmbind.

Gluma poate fi văzută și ca reacție la filmarea cu președintele USR, Dan Barna, care a devenit virală luna trecută pe Facebook.

Președintele USR, în înregistrarea adresată sibienilor la o lună de la decretarea stării de urgență din cauza coronavirus, apare simulând să scrie la laptop.

„Un pic de haz în vremuri de necaz. A fost un gest reflex de concentrare asupra mesajului pe care mă pregăteam să îl transmit care arată însă, într-adevăr, foarte hazliu” – a sunat reacția deputatului.

Liderul grupului liberal Renew Europe dedică filmarea de șapte minute cu turul Parlamentului European elevilor de la Colegiul Național „Silvania” din Zalău, unitate de învățământ înscrisă în programul educativ „Școli-ambasador ale Parlamentului European” (EPAS).

Traian Băsescu și Dacian Cioloș rămân cei mai populari. Cum se descurcă ceilalți europarlamentari?

Rețelele de socializare reprezintă, de ani de zile, cea mai simplă și rapidă cale pentru politicienii români în comunicarea cu cetățenii.

Facebook este principalul instrument folosit în acest sens, având în vedere că, potrivit facebrands.ro, în țară există 9,6 milioane de utilizatori ai rețelei.

Membrii Parlamentului European se află într-o situație deosebită: cei 33 de eurodeputați români, chiar dacă activează, de regulă, în județul și regiunea din care provin, nu sunt împărțiți pe circumscripții, motiv pentru care trebuie să le comunice tuturor românilor ceea ce întreprind la Bruxelles și Strasbourg.

UEnciclopedia a făcut o analiză a numărului de aprecieri primite de paginile publice ale deputaților români din Parlamentul European.

În mod logic, notorietatea unui politician se reflectă în popularitatea sa, dar există și cazuri în care cariera construită de-a lungul anilor nu se regăsește în mediul online.

Cei mai populari eurodeputați români sunt cunoscuți pentru că au îndeplinit cele mai importante funcții în stat.
Fostul președinte Traian Băsescu (în prezent eurodeputat al Partidului Mișcarea Populară – grupul Partidului Popular European EPP) are pe pagina sa de Facebook 454 de mii de like-uri, el fiind urmat de fostul premier Dacian Cioloș (PLUS), acum liderul grupului liberal Renew Europe, cu 407 de mii de aprecieri.
Cei doi s-au clasat printre cei mai populari politicieni români pe Facebook, după președintele Klaus Iohannis, fostul premier Victor Ponta și primarul general al capitalei, Gabriela Vrânceanu Firea.

Eurodeputatul Rareș Bogdan (Partidul Național Liberal - EPP) a reușit să își transfere notorietatea din presă în politică, ceea ce l-a propulsat direct pe locul trei, cu 270 de mii de aprecieri.

Siegfried Mureșan (PNL - EPP) și-a construit cu grijă imaginea și a apărut des în presă, devenind, pentru mulți, echivalentul eurodeputatului român. 
Tânărul aflat la al doilea mandat în Parlamentul European are 232 de mii de like-uri pe pagina sa publică.

Fostul activist civic Clotilde Armand (Uniunea Salvați România - Renew Europe) a devenit cunoscută întâi la București, apoi la nivel național, ceea ce i-a adus 112 de mii de like-uri.

După top cinci, urmează deputații europeni care au peste 50 de mii de aprecieri: Cristian Bușoi (PNL - EPP), unul dintre cei mai longevivi reprezentanți ai României în PE (cu 73 de mii), președintele partidului fondat de Băsescu, Eugen Tomac (PMP - EPP) cu 66 de mii, medicul Tudor Ciuhodaru (Partidul Social Democrat – S&D, 64 mii), fostul comisar european Corina Crețu (Pro România - S&D), cu 62 mii și publicistul Cristian Ghinea (USR - Renew Europe) cu 58 mii.

Fostul realizator TV Carmen Avram (PSD - S&D), care a făcut trecerea în politică tot cu ocazia alegerilor europarlamentare de anul trecut, nu are aceleași audiențe bune în online și a adunat 54 de mii like-uri, fiind urmată de colegul său de partid, Claudiu Manda (52 mii).

Urmează fostul ministru Dragoș Pîslaru (USR - Renew Europe), cu peste 45 de mii de aprecieri, 

Cel mai tânăr europarlamentar român, Victor Negrescu (34 de ani, PSD - S&D) și-a preluat al doilea mandat în luna februarie, după Brexit. Aflat la a doua legislatură, fost ministru delegat pentru afaceri europene a adunat 35 de mii de like-uri pe Facebook.

Fostul ministru Rovana Plumb (PSD - S&D) are 33 de mii de aprecieri, urmată de economistul Nicolae Ștefănuță (USR - Renew Europe) și fostul primar al Aradului, Gheorghe Falcă (PNL - EPP) care, amândoi cu aproximativ 29 de mii de like-uri, îi depășesc pe clujeanul Daniel Buda (PNL – EPP, 26 de mii), pe fostul premier Mihai Tudose (Pro România - S&D, 24 de mii) și fostul ministru al agriculturii, Dan Motreanu (PNL - EPP, aproape 9 800). 

În mod surprinzător, în coada clasamentului găsim un politician cunoscut: fostul președinte al Senatului, Vasile Blaga (PNL - EPP) are doar 3,2 mii de aprecieri, fiind depășit de reprezentanții unor partide mici, cum ar fi Cristian Terheș (proaspăt trecut la PNȚCD – Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni – ECR, 4,1 mii) și inginerul arădean Vlad Botoș (USR - Renew Europe, 4,8 mii).

Doi politicieni nu par să pună accent pe prezența în mediul online: fostul vice-prim-ministru Dan Nica (PSD - S&D) nu este prezent pe Facebook, în timp ce istoricul Vlad Nistor (PNL - EPP) a postat ultima dată pe pagina sa în aprilie 2013, având un alt profil, privat.

Foto deschidere: Pagina de Facebook a Parlamentului European,
Foto 2 și 3: paginile de Facebook ale lui Traian Băsescu și Clotilde Armand