Majoritatea europarlamentarilor români susține lovirea de ținte rusești

 

Moțiunea cu privire la sprijinul financiar și militar continuu al Ucrainei de către statele membre ale Uniunii Europene a fost adoptată în 19 septembrie de Parlamentul European și a provocat furia Rusiei.

Vyacheslav Volodin, președintele Camerei inferioare a Dumei de Stat, a spus că ar dura 3 minute și 20 de secunde până sistemul rusesc Satan II ar putea lovi sediul din Strasbourg al Parlamentului European.

Decizia nu aduce obligații legale statelor membre, dar este un mesaj politic puternic din partea plenului.

Dintre cei 33 de aleși români, 27 au fost prezenți la Strasbourg și și-au exprimat votul.

Inițiativa a fost votată de Dan Barna (USR, Renew), Adrian Benea (PSD, S&D), Daniel Buda (PNL, EPP), Rareș Bogdan (PNL, EPP), Gheorghe Cârciu (PSD, S&D), Vasile Dîncu (PSD, S&D), Gheorghe Falcă (PNL, EPP), Mircea Hava (PNL, EPP), Claudiu Manda (PSD, S&D), Dan Motreanu (PNL, EPP), Siegfrid Mureșan (PNL, EPP), Ștefan Mușoiu (PSD, S&D), Victor Negrescu (PSD, S&D), Dan Nica (PSD, S&D), Virgil Popescu (PNL, EPP), Mihai Tudose (PSD, S&D), Vlad Voiculescu (USR, Renew) și Adina Vălean (PNL, EPP).

Deputații AUR: Adrian Axinia, Gheorghe Piperea, Șerban Sturdza, Georgiana Teodorescu, Claudiu Târziu, ca majoritatea celor din grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), precum și reprezentanții SOS, neafiliați la niciun grup parlamentar, Diana Șoșoacă și Luis Lazarus, au votat împotriva moțiunii.

Maria Grapini (PUSL, S&D) și Winkler Iuliu (UDMR, EPP) s-au abținut.

Viitorul comisar Roxana Mânzatu, socialista Gabriela Firea, conservatorul Cristian Terheș, liderul PMP Eugen Tomac, Vincze Lóránt de la UDMR și vicepreședintele Verzilor, Nicolae Ștefănuță, nu au fost prezenți la vot.  

Arădeni cu șanse să ne reprezinte la Bruxelles

 

La finalul acestei săptămâni începe campania electorală pentru alegerile europarlamentare.

Biroul Electoral Central a aprobat listele depuse de 12 formațiuni politice și patru candidați independenți. Printre aceștia se află și candidați arădeni.

Alegătorii pot vota Alianţa Electorală PSD PNL, Alianţa Dreapta Unită USR-PMP-Forţa Dreptei, România Socialistă, Alianţa AUR, Partidul S.O.S. România, Partidul Alternativa Dreaptă, Partidul Umanist Social Liberal, Partidul Reînnoim Proiectul European al României, Uniunea Democrată Maghiară din România, Partidul România Mare, Partidul Patrioţilor şi Partidul Diaspora Unită.

Acestora li se adaugă candidații independenți Pîrvănescu Paula-Marinela, Gheorghe Vlad-Dan, Ştefănuţă Nicolae-Bogdănel şi Şoşoacă Dumitru-Silvestru.

În cursa electorală regăsim mai mulți politicieni arădeni, unii dintre ei cu șanse reale să ajungă în Parlamentul European.

Liberalul Gheorghe Falcă se află pe locul 16, ceea ce îi asigură, la mustață, încă un mandat la Bruxelles.

Celălalt europarlamentar arădean în funcție, Vlad Botoș, poate sta liniștit: locul patru de pe lista Dreptei Unite îi garantează încă cinci ani în legislativul european.

Fostul parlamentar Lia Ardelean se află locul secund la PUSL, partid cotat la 4% în ultimul sondaj, deci, cu puțin noroc, ar putea ajunge în Parlamentul European.

Deputatul UDMR Faragó Péter este pe locul 6, formațiunea având până acum doi europarlamentari.

Candidaţii români au nevoie de cele mai multe semnături la europarlamentare

 

Persoanele sau formațiunile politice care doresc să se înscrie în oricare cursă electorală au nevoie de un număr de semnături de susținere din partea cetățenilor.

Cetăţenii sunt rugaţi să completeze un tabel cu numele, prenumele, data naşterii, seria şi numărul actului de identitate.

Pentru alegerile pentru Parlamentul European, independenţii au nevoie de aproape 100 000 de semnături, iar partidele de susţinerea a aproape 200 000 de persoane cu drept de vot, adică minim 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral. 

Acesta este, de departe, cel mai mare număr solicitat între ţările din Uniunea Europeană. În ţări, precum Cipru, Franţa, sau Portugalia nu se cer liste de semnături, în Germania e nevoie de 4 000, iar în Italia 30 000 de susţinători.

Problema de care se plâng unii candidaţi este că susţinerea se poate exprima doar fizic, cu pixul pe lista de semnături, nu şi în format electronic.

ExpertForum constată că numărul de semnături de susținere pentru depunerea candidaturilor este foarte mare și nu există o metodologie clară și reglementată de verificare a acestora, ceea ce ridică semne de întrebare privind integritatea procesului.

„Procesul de verificare nu poate fi observat. Un alegător poate susține un singur candidat, ceea ce limitează numărul de competitor”  – mai notează experții ONG-ului, Septimius Pârvu şi Laura Ștefan, în raportul intitulat „Problemele grave ale legislațieipentru europarlamentare”.

USR a cerut, anul trecut, reducerea la jumătate a numărului de semnături necesare şi posibilitatea susţinerii mai multori candidaţi, dar propunerea a fost respinsă de Senat.

Astfel că partidele au început să strângă semnăturile.

Prima a fost Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), care a demarat campania la 1 martie, profitând şi de acţiunile cu ocazia zilelor de 1 şi 8 Martie.

Europarlamentarul Nicu Ştefănuţă candidează independent şi recrutează voluntari pentru a aduna cele 100 000 de semnături necesare.

Partidele mari se bucură se logistica oferită de organizaţiile locale din toată ţara şi reuşesc repede să îşi asigure susținerea a 200 000 de persoane cu drept de vot.

Europarlamentar arădean, pe loc eligibil şi în 2024

 

Formaţiunile politice se pregătesc pentru primul scrutin din anul electoral 2024, programate pentru 9 iunie. Primii care şi-au lansat candidaţii au fost cei de la USR.

Uniunea Salvaţi România şi-a prezentat lista cu ocazia Congresului Alianţei Liberalilor şi a Democraţilor pentru Europa (ALDE), familie politică europeană din care face parte, organizat pentru prima dată în România.

„Trebuie să facem totul pentru ca la alegerile europene să obţinem un scor istoric, aşa cum am făcut-o în urmă cu 5 ani” – a spus preşedintele partidului, Cătălin Drulă.

Lista este deschisă de Elena Lasconi, primarul municipiului Câmpulung Muscel şi fost prezentator TV, ea fiind urmată de fostul preşedinte al USR, Dan Barna şi de fostul ministru al Sănătăţii, Vlad Voiculescu.

Lista continuă cu unul dintre cei doi europarlamentari arădeni în funcție, Vlad Botoş, care își va încheia primul mandat în Parlamentul European, unde a fost vicepreședinte al Comisiei de Dezvoltare Regională.

Pe locul cinci al listei este Cristina Prună, membră a Camerei Deputaților din Parlamentul României din 2020.

Conform celui mai recent sondaj, USR al obține 15,2% la alegerile europarlamentare, ceea ce înseamnă că ar avea cinci deputați la Strasbourg şi Bruxelles.

Lista s-a putea modifica, având în vedere negocierile avansate cu PMP şi Forţa Dreptei pentru a candida împreună, ca pol de dreapta, la alegerile din vară.

Coaliție verde progresistă pentru alegerile europarlamentare

Formațiunile politice pregătesc deja listele pentru alegerile europene programate pentru perioada 6-9 iunie 2024. Oferta s-a îmbogățit cu o nouă alianță: Coaliția Verde Progresistă.

Coaliția cuprinde trei partide mici și se concentrează în jurul europarlamentarului independent Nicu Ștefănuță.

„Ne dorim să construim o Românie capabilă de față schimbărilor climatice, dezvoltării tehnologice și provocărilor de securitate națională, asigurându-se că avem o societate în care nimeni nu este lăsat în urmă, iar drepturile tuturor cetățenilor sunt respectate” – spune conducerea CVP, care vrea să atragă toate forțele progresiste din România: reprezentanți ai societății civile, activiști, profesori, studenți.

Volt este formațiunea din România a partidului pan-european și a fost înființată în 2021 ca partid progresist, având pe agendă justiția socială, politicile verzi și creșterea participării politice, mai ales în rândul tinerilor.

Partidul ACUM, aflat în zona de centru-stânga a spectrului politic din România, are, de asemenea, mai puțin de doi ani de activitate, fiind în curs de afiliere la Partidul Verzilor Europeni.

Partidul SENS (Sănătate Educație Natură Sustenabilitate) este în curs de înființare și dorește să ofere cetățenilor și mai ales tinerilor României o reprezentare politică conștientă de schimbările viitorului, de provocările climatice și de oportunitățile unei economii verzi, într-un climat democratic și care respectă principiile statutului de drept.

Europarlamentarul Nicu Ștefănuță a fost ales pe listele USR – PLUS, dar a ales să continue independent de la începutul acestui an, trecând în Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană din Parlamentul European.

„Schimbările climatice, criza locuințelor pentru tineri, orașele din ce în ce mai puțin verzi, defrișările de păduri, sănătatea fizică și mentală precară, dar și oportunitățile pentru România aduse de economia verde sunt toate provocări majore care lipsesc acum din peisajul politic” - spune deputatul care va deschide, cel mai probabil, lista coaliției la alegerile europene.

Printre cei participanți la lansarea din București  s-a numărat activistul Remus Cernea, fost deputat verde.

Celălalt membru românesc al Verzilor Europeni, Partidul Verde, nu face parte din coaliție.

Sursa foto: Instagram

Român premiat pentru promovarea valorilor UE

 

Doi din cei patru candidați pentru titlul de Campionul UE de tineret au fost români, alți trei aleși fiind nominalizați la Premiile MEP 2023.

Distincțiile sunt acordate anual de revista The Parliament, care apare din anul 1995 și se scrie despre de Parlamentul European, politici UE și cultură.

Juriul format din experți, reprezentanții ai societății civile și jurnaliști alege din câte patru candidați la fiecare din cele zece categorii.

În acest an, printre cei nominalizați s-a numărat Maria Grapini (PSD/S&D) la categoria Strategie Digitală și piață comună, Dragoș Pâslaru (REPER/Renew) la Diversiune, incluziune ș impact social, Victor Negrescu (PSD/S&D) și Nicolae Ștefănuță (independent/Verzii) pentru titlul Campionul UE de tineret, prezentat de Coca Cola și Vlad Gheorghe (USR/Renew), pentru Promovarea valorilor Uniunii Europene.

Premierea câștigătorilor celei de a nouăsprezecea ediții a avut loc în 27 iunie, în cadrul unei gale organizate la Bruxelles.

„Generozitatea românilor, premiată la Bruxelles! Exemplul de solidaritate pe care românii l-au dat Europei încă din prima zi a războiului a fost recompensat cu prestigiosul #MEPAwards2023 pentru Promovarea Valorilor Europene.

Am onoarea să fiu singurul europarlamentar român care a primit premiul în acest an. Sunt recunoscător tuturor românilor care s-au implicat fără să stea pe gânduri și au fost voluntari în gări, în vămi, au cazat și transportat ucraineni, au donat și au ajutat în orice fel pe grupul @UNIȚI PENTRU UCRAINA - Об'εднанi за Украiну - United for Ukraine. Bunătatea voastră a fost văzută și apreciată în capitala Europei Unite!” – a spus Vlad Gheorghe (foto, dreapta), care a primit distincția alături de deputata socialistă Evin Incir din Suedia.

Un europarlamentar român se alătură Verzilor

 

Raportor General pentru Bugetul UE al anului 2023, Nicu Ștefănuță, a anunțat că s-a afiliat Grupului Verzilor/Alianței Libere Europene din Parlamentul European, cu care împărtășește aceeași viziune pentru „o Europă mai verde, mai durabilă și mai echitabilă”.

„Astăzi, împreună cu Verzii europeni, avem ocazia să contribuim cât de bine putem la o Europă verde. Haideți să profităm din plin de ea! Este de datoria noastră să luăm măsuri îndrăznețe și să construim o lume mai bună pentru viitorul tinerei generații românești. Tinerii noștri au dreptate să fie îngrijorați de cum ar putea arăta viața lor în următorii zece sau douăzeci de ani. Vreau să aduc putere și coerență mișcării verzi din România și să demonstrez tuturor că este vorba despre întregul nostru stil de viață, despre economia noastră, sănătatea noastră, justiția noastră civilă, despre egalitate în fața legii” - declară Nicu Ștefănuță.

Alesul a demisionat, cu o lună în urmă, din Uniunea Salvați România, membru al Grupului Renew (liberal).

Unul dintre cei mai activi eurodeputați români de pe rețelele de socializare, este membru al Comisiei pentru Bugete (BUDG) și în Comisia pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară (ENVI).

„De la exploatarea forestieră ilegală la corupție sau drepturile individuale în România și aderarea la Schengen, este nevoie de multă muncă pentru a îmbunătăți viața oamenilor. Așteptăm cu nerăbdare să lucrăm cu Nicu pentru a construi o Românie mai verde și mai puternică, în inima Europei” – a spus Terry Reintke, co-președinte al Grupului Verzilor/Alianței Libere Europene.

În urma afilierii, România are membri în cinci grupuri parlamentare din opt: 14 în EPP (creștin-european), 10 în S&D (progresist, social-democrat), 8 în Renew, 1 în ECR (conservatori și reformști) și 1 în Verzi/EFA.

Cinci europarlamentari lansează partidul REPER

 

Fostul premier și comisar european Dacian Cioloș a lansat, astăzi, o nouă formațiune politică.

Europarlamentarul a declarat, alături de colegii săi: Ramona Strugariu, Dragoș Pîslaru, Alin Mituța și Dragoș Tudorache că renunță la calitatea de membri ai partidului Uniunea Salvați România.

„Din păcate, conducerea actuală a USR a îndepărtat partidul treptat, dar sigur de valorile și promisiunile cu care noi, eurodeputații aleși pe lista Alianței 2020 USR PLUS, am cerut și obținut votul a 2 milioane de cetățeni români în campania electorală din 2019.

Nu vedem la conducerea USR nici dorința, nici maturitatea de a accepta greșelile trecutului și de a schimba o direcție care duce partidul spre irelevanță politică. Nu mai girăm refuzul de a atrage şi promova competențe (oameni și idei) și de a dezvolta organizația. Vedem un cerc restrâns de membri care își consolidează puterea internă prin mijloace politice neconforme cu valorile noastre și ale electoratului reformist din România. Acest electorat aşteaptă răspunsuri”, susțin cei 5 europarlamentari într-o declarație comună.

Cei cinci aleși români declanșează înființarea partidului REPER – Reînnoim Proiectul European al României – o nouă inițiativă politică de dialog și interacțiune cu societatea și comunitatea de afaceri, care să adune resurse umane și soluții pentru crizele și provocările reale actuale din societatea românească: costul și calitatea vieții, securitatea energetică şi alimentară, statul de drept şi respectul pentru justiție, transformarea climatică și digitală.

Deputații rămân afiliați grupului Renew Europe din Parlamentul European. 

 

Corespondență de la Bruxelles: „Micul parlament” al orașelor și regiunilor

 

Alături de instituțiile europene principale și bine-cunoscute, Bruxelles este sediul a zeci de alte organisme și agenții ale Uniunii Europene.

Comitetul European al Regiunilor (CoR), situat la doar câțiva zeci de metri de clădirea Parlamentului European din Bruxelles, este, practic vocea autorităților locale, de la cel mai mic nivel, cel de comună, până la regiunile de dezvoltare din țările membre.

Comitetul numără 329 de membri, reprezentanți ai autorităților locale și regionale din toate cele 27 de state membre, aleși la nivel local, în țara lor de origine, dar propuși de către guvernul național să facă parte din delegație.

​Membrii CoR sunt grupați, la fel ca în Parlament, în funcție de afilierea lor politică: Partidul Popular European, Partidul Socialist European, Renew Europe, Conversatorii și Reformiștii Europeni, Alianța Europeană și Verzii  dar și după domeniile de interes, în comisiile de specialitate.

Delegația României este formată din 15 membri și 15 supleanți, provenind de la organismele autorităților publice: 6 + 6 membri de la Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România, respectiv câte 3 + 3 de la Asociația Municipiilor din România, Asociația Orașelor din România și Asociația Comunelor din România.

Președintele Delegației României este Adrian Ovidiu Teban, primarul orașului Cugir, printre membri numărându-se primarii Emil Boc și Robert Negoiță și președinții Consiliului Județean Harghita, Borboly Csaba, respectiv Timiș, Alin Nica.

Mandatul este pe cinci ani, dar dacă un membru își pierde funcția aleasă în țara de origine, este înlocuit și în CoR.

Sesiunile plenare au loc de 5-6 ori pe an, cea mai recentă s-a ținut la începutul acestei luni.

O dată la doi ani are loc și un summit, cel din 2019 a avut loc la București, iar primul de după pandemie se va organiza în Franța, la Marseille.

„Există un echilibru de reprezentativitate geografică și pe sexe, care se stabilește în baza procentelor obținute de partide la alegerile pentru Parlamentul European ” – a explicat Raluca Norel, ofițer de presă al Grupului EPP în Comitetul European al Regiunilor.

Instituțiile europene sunt obligate să solicite avizul Comitetului European al Regiunilor și al Comitetului Economic și Social (despre care vom scrie într-un alt material) și să dea apoi feedback.

CoR organizează consultări pentru a colecta informații din partea autorităților locale și regionale, a experților și a altor părți interesate, care au astfel posibilitatea de a contribui la avizele propuse de membrii CoR spre adoptare, la nivelul UE.

Avizul este elaborat de un raportor numit, care se consultă cu toate părțile implicate în problema respectivă (autorități, societate civilă, patronate, specialiști etc.).

Delegația română este activă, puncte din avizul referitor la colaborarea dintre universități la nivel european fiind preluate recent de Parlamentul European.

De asemenea, CoR coordonează o serie de rețele, care permit regiunilor și orașelor să facă schimb de bune practici. Această posbilitate este apreciată de autoritățile locale din România, care au implemenatat deja proiecte după modelul altor state.

Ziua Porților Deschide, organizată la sediul instituției în fiecare toamnă, adună, pe lângă experți care discută în cadrul unor seminarii și producători din țările membre, care prezintă preparate cu specific local.

Foto: Uniunea Europeană / Comitetul European al Regiunilor

Mărturiile unui europarlamentar român, după vizita din Ucraina

 

Vlad Gheorghe, reprezentant al României în Parlamentul European, a făcut parte din delegația oficială care a însoțit-o pe Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și pe Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell, în vizita lor din Ucraina.

Europarlamentarul USR a plecat de la sesiunea plenară din Strasbourg spre Varșovia (Polonia), iar de acolo a călătorit în Ucraina.

„Am ajuns la Kiev după un drum lung, cu reguli stricte pentru securitatea întregii delegații. Am fost însoțiți de pază armată, iar echipamentul de protecție l-am primit cu instrucțiuni clare - TREBUIE purtat integral în toate momentele în care ne deplasăm în exterior. Cam 5 kg are casca, 20 vesta. Alături de noi au fost soldați - femei și bărbați - care mergeau la post. Determinarea lor, hotărârea care li se citea pe chip... Ucraina nu poate pierde cu așa Oameni în slujba ei” – a relatat politicianul.

Alesul a postat mai multe imagini și videoclipuri pe pagina sa de Facebook, dar numai după întoarcerea în țară, din motive de securitate și va continua să prezinte detalii și în zilele următoare.

„Din nou în Ucraina, de data asta la Kiev, la Bucha şi Irpin. Imaginile Răului absolut. Ce s-a întâmplat acolo nu e război, ci crimă. Odioasă, de negândit şi care trebuie pedepsită pe toate căile posibile. Românii sunt alături de ucraineni şi de întreaga Europă” – a mai scria deputatul.

Europarlamentar român: „Nu susținem acțiuni care duc la o falsă ecologizare”

 

Parlamentul European a aprobat, cu o largă majoritate, Strategia „De la Fermă la Furculiță” (Farm to Fork – F2F), care stabilește noile linii după care va funcționa agricultura europeană în următoarele decenii.

452 de deputați au fost de acord și 170 au fost împotrivă, printre care și nouă români. De ce?

„Avem nevoie de atingerea obiectivelor ambițioase ale Pactului verde, dar nu cu prețul distrugerii sectorului agroalimentar european și a creării unei crize alimentare.

Strategia F2F nu ține cont de realitățile din agricultura din România, nici de specificul acestui sector în estul Europei” – consideră europarlamentarul Iuliu Winkler (UDMR – EPP).

Politicianul hunedoarean, membru al Parlamentului European din 2007, este unul dintre vicepreședinții Comisiei pentru Comerț Internațional (INTA) și votează, de regulă, conform politicii grupului EPP.

Acum, popularii au fost divizați, o parte fiind de părere că prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a ținut ascuns față de Parlamentul European și opinia publică un studiu ale cărui concluzii nu susțin în mod consistent țintele Strategiei F2F.

„Este absolut scandalos faptul că prin acest mod primitiv s-a încercat manipularea europarlamentarilor. (...) Un comisar european, cu o prestație ireproșabilă, a demisionat din Comisia von der Leyen pentru o greșeală care nici nu suportă comparație cu gestul vicepreședintelui Timmermans” – susține deputatul european.

Alături de Winkler, din grupul PPE a mai votat împotrivă celălalt europarlamentar UDMR, Lóránt Vincze.

Nici social-democrații nu au privit bine proiectul de strategie.

„Nu putem fi de acord cu reducerea la jumătate a utilizării pesticidelor și a îngrășămintelor stabilite de strategia Farm to Fork, în condițiile în care țara noastră deja folosește substanțe chimice la un nivel mult inferior mediei europene, tocmai pentru a asigura alimente sănătoase cetățenilor” - a declarant Carmen Avram (PSD – S&D).

Europarlamentarul social-democrat a menționat că Delegația Română PSD din Parlamentul European rămâne alături de fermierii români, care au atras atenția recent, în cadrul unei scrisori transmise forurilor europene, că se prefigurează un scenariu sumbru: scoaterea agriculturii UE în afara zonei de competitivitate printr-o micșorare cu 10-15-25% a capacității de producție a diferitelor sectoare, scăderi majore ale veniturilor fermierilor și creșteri puternice ale prețurilor de consum.

În consecință, nici Adrian Dragoș Benea, Tudor Ciuhodaru, Victor Negrescu, Dan Nica, Rovana Plumb și Mihai Tudose și nici Maria Grapini (PPU – S&D) nu au votat Strategia „De la Fermă la Furculiță”.

Mai mult de jumătate din tineri nu înțelege cum funcționează UE

 

Cu ocazia European Youth Event (EYE) 2021, Parlamentul European a comandat un studiu, la care au participat peste 18 000 de tineri din toate țările membre ale Uniunii Europene, printre care 532 din România.

Flash Eurobarometer Youth Survey arată un interes crescut al noilor generații față de politică: aproape nouă din zece respondenți a spus că discută subiecte politice atunci când se adună cu prietenii, iar 87% a luat parte la activități civice sau politice.

Din păcate, 53% dintre ei simt că nu au prea mai influență asupra politicilor naționale care îi privesc în mod direct, iar asupra celor comune, nici atât, consideră 70% dintre tineri.

Întrebați dacă înțeleg procesul de luare a deciziilor în cadrul UE, mai mult de jumătate dintre participanții la sondaj (55%) a declarat că nu înțelege nimic sau doar puțin din acesta.

Când trebuie să își facă auzită vocea, noua generație spune că votul este cea mai eficientă modalitate (41% și 49% în România), urmată de proteste și demonstrații (33%) și de crearea sau semnarea unei petiții (30%). Două treimi au declarat că au luat parte la alegerile pentru Parlamentul European din 2019.

Tinerii se informează despre temele politice și sociale mai ales de pe rețelele de socializare și de pe paginile de știri, cele mai folosite fiind Facebook, Instagram, Youtube și Twitter.

62% dintre cei întrebați sunt în favoarea Uniunii Europene, dar o treime au spus că imaginea blocului comunitar s-a înrăutățit în percepția lor.

Aproape două treimi dintre cei care au luat parte la activități organizate de Parlamentul European și-au îmbogățit cunoștințele despre UE, au devenit mai pozitivi față de uniune (54%) și simt că au un cuvânt de spus (52%).

Tinerii români au încredere în mai mare măsură în liderii UE pentru a oferi informații despre problemele cu care se confruntă blocul comunitar (32%), decât media europeană (23%) și cred mai puțin presa națională (21%, față de media de 25%).

Foto: EYE/European Parliament

Tânăr jurist specializat pe fonduri europene va fi cel mai nou europarlamentar român

 

Cel de al nouălea clasat pe lista pentru alegerile europarlamentare din mai 2019, Vlad Gheorghe, este prezentat pe pagina de internet a USR PLUS, alături de ceilalți șapte europarlamentari ai alianței.

Bucureșteanul în vârstă de 35 de ani, este jurist și a lucrat pentru ONG-uri și companii private care derulau proiecte cu fonduri europene în domenii ca infrastructură, mediu, resurse umane.

Din 2016 este membru al echipei juridice USR din Parlamentul României.

Căsătorit, tatăl a doi copii mici, este activ pe rețelele de socializare, pagina sa oficială de Facebook este urmărită de peste 18 000 de persoane.

Participant la protestul din 10 august 2018 din Piața Victoriei, a lansat ulterior proiectul RefuzAbuz.ro, o comunitate care să lupte civic și juridic împotriva celor care folosesc funcțiile publice din bani publici în interes propriu sau de partid pentru sabotarea justiției și democrației. 

Printre prioritățile viitorului europarlamentar apar crearea unui regulament UE anticorupție pentru uniformizarea definițiilor faptelor de corupție, a criteriilor de integritate pentru accesul la funcții publice, precum și adoptarea de directive UE pentru alocarea unui procent minim din bugetele locale pentru proiecte cetățenești și pentru crearea infrastructurii digitale pentru consultarea cetățenilor despre activitățile și deciziile UE.

Vlad Gheorghe urmează să depună jurământul, după ce Clotilde Armand își dă demisia din Parlamentul European pentru a deveni primarului Sectorului 1 din București.