Fermieri arădeni, la protest în Bruxelles

Agricultori din țările membre ale Uniunii Europene s-au adunat, joi dimineață, în capitala belgiană, pentru a lua parte la o manifestație împotriva propunerii care vizează viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC), aplicabilă din anul 2027.

La acțiune participă și fermieri din România, cum ar fi membri ai Uniunii Naționale de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal.

Cei mai mulți sunt din vestul țării, din județul Arad, o parte tineri fermieri, a căror familii activează de generații în agricultură.

Fermierii solicită, printre altele menținerea structurii în doi piloni și a caracterului comun al PAC, respingerea „ajustărilor cosmetice” care nu rezolvă problema de fond, precum şi stoparea ratificării acordului de liber schimb între UE şi statele Mercosur (din America de Sud) în forma actuală (fără garanții de reciprocitate și protecții eficiente).

„Trebuie să înțelegem ca fără fermieri viabili economic, UE pierde securitate alimentară, crește dependența externă și se golesc zonele rurale” – spun fermierii români.

Astăzi şi mâine, şefii de state se întâlnesc la Bruxelles, în cadrul reuniunii Consiliului Uniunii Europene.

Arădeni cu șanse să ne reprezinte la Bruxelles

 

La finalul acestei săptămâni începe campania electorală pentru alegerile europarlamentare.

Biroul Electoral Central a aprobat listele depuse de 12 formațiuni politice și patru candidați independenți. Printre aceștia se află și candidați arădeni.

Alegătorii pot vota Alianţa Electorală PSD PNL, Alianţa Dreapta Unită USR-PMP-Forţa Dreptei, România Socialistă, Alianţa AUR, Partidul S.O.S. România, Partidul Alternativa Dreaptă, Partidul Umanist Social Liberal, Partidul Reînnoim Proiectul European al României, Uniunea Democrată Maghiară din România, Partidul România Mare, Partidul Patrioţilor şi Partidul Diaspora Unită.

Acestora li se adaugă candidații independenți Pîrvănescu Paula-Marinela, Gheorghe Vlad-Dan, Ştefănuţă Nicolae-Bogdănel şi Şoşoacă Dumitru-Silvestru.

În cursa electorală regăsim mai mulți politicieni arădeni, unii dintre ei cu șanse reale să ajungă în Parlamentul European.

Liberalul Gheorghe Falcă se află pe locul 16, ceea ce îi asigură, la mustață, încă un mandat la Bruxelles.

Celălalt europarlamentar arădean în funcție, Vlad Botoș, poate sta liniștit: locul patru de pe lista Dreptei Unite îi garantează încă cinci ani în legislativul european.

Fostul parlamentar Lia Ardelean se află locul secund la PUSL, partid cotat la 4% în ultimul sondaj, deci, cu puțin noroc, ar putea ajunge în Parlamentul European.

Deputatul UDMR Faragó Péter este pe locul 6, formațiunea având până acum doi europarlamentari.

Comună românească, model de integrare a minorităţilor

 

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a anunţat câştigătorii câștigătorii primei ediții a premiului „Capitalele incluziunii și diversității”.

Câștigătorii provin din cinci state membre: Croația, Germania, România, Spania și Suedia şi au primit recunoaștere pentru activitatea pe care au depus-o în vederea creării de societăți mai echitabile, promovând diversitatea și incluziunea în ceea ce privește sexul, originea rasială și etnică, religia și convingerile, dizabilitățile, vârsta, drepturile persoanelor LGBTIQ și integrarea romilor.

La categoria privind incluziunea romilor, comuna Grădinari din județul Olt s-a clasat pe locul trei, după Andaluzia (Spania) şi Göteborg (Suedia).

Pentru toate categoriile, un juriu de experți a atribuit puncte pentru o serie de criterii, inclusiv natura și sfera inițiativelor, impactul acestora și implicarea persoanelor expuse discriminării în procesul de elaborare a politicilor.

Tot zilele trecute au fost desemnate cele 100 de orașe din UE care vor participa la misiunea UE pentru 100 de orașe inteligente și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2030. 

Oraşele se află în toate cele 27 de state membre, iar alte 12 orașe se află în țări asociate sau cu potențial de a fi asociate la programul Orizont Europa, programul UE pentru cercetare și inovare.

 Misiunea va primi finanțare în valoare de 360 milioane euro, în cadrul programului Orizont Europa pentru perioada 2022-2023, pentru a demara căile de inovare către neutralitatea climatică până în 2030.

România participă la acest program cu trei localități: capitala București şi orașele Cluj-Napoca şi Suceava.

Foto: Mikael Good / Google Maps

Cetățenii au mai multă încredere în primărie, decât în guvern

 

Comitetul European al Regiunilor (CoR) a realizat primul Barometru regional și local anual UE, publicat în 12 octombrie.

Cercetarea sociologică, la care au participat peste 26 000 de cetățeni din statele membre ale Uniunii Europene, se concentrează pe impactul pandemiei de COVID-19 asupra autorităților regionale și locale.

Acestea au fost în prima linie a crizei economice și sunt, de asemenea, cheia revenirii economice.

Capitala, vestul și centrul României apar în rândul regiunilor mai bine pregătite din UE, având un număr de peste 700 de paturi de spital per 10 000 de locuitori.

Fondurile europene au fost utilizate pentru a combate pandemia.

Raportul dă exemplu, printre altele, Spitalul Județean Arad, care a redirecționat fonduri câștigate prin programul Interreg pentru a achiziționa echipament de terapie intensivă pentru tratamentul bolnavilor de coronavirus.

Pe plan economic, peste jumătate din cele 300 de municipalități și regiuni întrebate resimt un impact puternic al coronavirusului, iar încă o treime unul moderat, sub forma scăderii veniturilor, iar în cazul orașelor mari procentul se apropie de 80%.

Autorii studiului au întrebat cetățenii în ce politici europene ar trebui să aibă mai multă influență regiunile și orașele.

45% dintre cei intervievați au considerat numit sănătatea, urmată de ocuparea forței de muncă și problemele sociale (43%), educație, învățământ și cultură (40%) și economia (37%).

Barometrul regional și local anual UE arată că cetățenii au cea mai mare încredere în autoritățile locale și regionale: 52%, urmează Uniunea Europeană, cu 47% și abia apoi guvernul național, despre care 43% că au „încredere totală”.

Privind spre viitor, două treimi dintre respondenți au fost de părere că autoritățile locale nu au destulă influență asupra deciziilor care se iau la nivelul întregii Uniuni Europene.

58% consideră că acordarea de puteri sporite acestora va avea impact pozitiv asupra abilității UE de a rezolva problemele.

Comitetul European al Regiunilor (CoR) este un organism consultativ al UE, format din reprezentanți ai celor 27 de state membre, aleși la nivel local și regional. Prin intermediul CoR, aceștia își pot exprima în mod direct opiniile cu privire la legislația UE care are impact asupra regiunilor și orașelor.

Foto: CoR/Facebook