Arădeni cu șanse să ne reprezinte la Bruxelles

 

La finalul acestei săptămâni începe campania electorală pentru alegerile europarlamentare.

Biroul Electoral Central a aprobat listele depuse de 12 formațiuni politice și patru candidați independenți. Printre aceștia se află și candidați arădeni.

Alegătorii pot vota Alianţa Electorală PSD PNL, Alianţa Dreapta Unită USR-PMP-Forţa Dreptei, România Socialistă, Alianţa AUR, Partidul S.O.S. România, Partidul Alternativa Dreaptă, Partidul Umanist Social Liberal, Partidul Reînnoim Proiectul European al României, Uniunea Democrată Maghiară din România, Partidul România Mare, Partidul Patrioţilor şi Partidul Diaspora Unită.

Acestora li se adaugă candidații independenți Pîrvănescu Paula-Marinela, Gheorghe Vlad-Dan, Ştefănuţă Nicolae-Bogdănel şi Şoşoacă Dumitru-Silvestru.

În cursa electorală regăsim mai mulți politicieni arădeni, unii dintre ei cu șanse reale să ajungă în Parlamentul European.

Liberalul Gheorghe Falcă se află pe locul 16, ceea ce îi asigură, la mustață, încă un mandat la Bruxelles.

Celălalt europarlamentar arădean în funcție, Vlad Botoș, poate sta liniștit: locul patru de pe lista Dreptei Unite îi garantează încă cinci ani în legislativul european.

Fostul parlamentar Lia Ardelean se află locul secund la PUSL, partid cotat la 4% în ultimul sondaj, deci, cu puțin noroc, ar putea ajunge în Parlamentul European.

Deputatul UDMR Faragó Péter este pe locul 6, formațiunea având până acum doi europarlamentari.

Europarlamentar arădean, pe loc eligibil şi în 2024

 

Formaţiunile politice se pregătesc pentru primul scrutin din anul electoral 2024, programate pentru 9 iunie. Primii care şi-au lansat candidaţii au fost cei de la USR.

Uniunea Salvaţi România şi-a prezentat lista cu ocazia Congresului Alianţei Liberalilor şi a Democraţilor pentru Europa (ALDE), familie politică europeană din care face parte, organizat pentru prima dată în România.

„Trebuie să facem totul pentru ca la alegerile europene să obţinem un scor istoric, aşa cum am făcut-o în urmă cu 5 ani” – a spus preşedintele partidului, Cătălin Drulă.

Lista este deschisă de Elena Lasconi, primarul municipiului Câmpulung Muscel şi fost prezentator TV, ea fiind urmată de fostul preşedinte al USR, Dan Barna şi de fostul ministru al Sănătăţii, Vlad Voiculescu.

Lista continuă cu unul dintre cei doi europarlamentari arădeni în funcție, Vlad Botoş, care își va încheia primul mandat în Parlamentul European, unde a fost vicepreședinte al Comisiei de Dezvoltare Regională.

Pe locul cinci al listei este Cristina Prună, membră a Camerei Deputaților din Parlamentul României din 2020.

Conform celui mai recent sondaj, USR al obține 15,2% la alegerile europarlamentare, ceea ce înseamnă că ar avea cinci deputați la Strasbourg şi Bruxelles.

Lista s-a putea modifica, având în vedere negocierile avansate cu PMP şi Forţa Dreptei pentru a candida împreună, ca pol de dreapta, la alegerile din vară.

Analiză EURACTIV.ro: Un deceniu și jumătate de prezență românească la Bruxelles

 La 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, interesele naționale sunt reprezentate, alături de numărul mare de oficiali și tehnocrați și de o pătură mai puțin cunoscută: românii din organizații și companii influente din Bruxelles.

 “Imaginea pe care România o are în fața europenilor depinde în mare măsură de fiecare român aflat peste granițe. Atât europenii, cât și românii se opresc însă de multe ori asupra aspectelor negative, subestimând realizările comune și succesele individuale care ridică România la același nivel cu toate celelalte state membre ale Uniunii Europene” – spunea Dana Popp, coordonatoarea primului raport despre specialiștii români din Bruxelles realizat după aderarea la Uniunea Europeană, în prezent ofițer de presă la Parlamentul European.

Pentru români, Bruxelles a fost, atât înaintea cât și mai ales după integrarea europeană, probabil cea mai vizibilă capitală din Europa. Puțini, însă, s-au referit la cum este văzută România de la Bruxelles şi care este reprezentarea românească în centrul Europei politice, existând un succes individual al românilor în capitala uniunii. Oameni de comunicare, traineri, directori financiari, avocați, manageri, ingineri, specialiști IT, cercetători promovează, prin munca lor, țara la Bruxelles. ”România nu duce lipsă de oameni motivați, care să o reprezinte, chiar si indirect, la Bruxelles şi care să fie capabili să pună în mișcare mecanismele europene” – arată raportul realizat de Clubul „România – UE” Bruxelles.

Concluzia pe care societatea românească o poate trage din studiul succesului individual al acestor persoane este că integrarea reală în Uniunea Europeană e posibilă prin efortul fiecărui cetățean român în parte.

Majoritatea străinilor nu știu cât de mult se pot baza pe lucrătorii români din cauza unor experiențelor negative, dar o mai bună disciplină managerială poate schimba atitudinile organizaționale. Nu există nici o îndoială că România este o țară productivă, o indicație clară este creșterea economică semnificativă. Acest lucru nu trece neobservat în cercurile de afaceri europene, însă potențialul de afaceri al României trebuie să fie mai bine promovat.

Deși România este bine reprezentată în instituțiile europene de la Bruxelles și are în prezent un cuvânt de spus în Uniunea Europenă, lipsește însă așa-zisul „think tank” românesc, mai multe grupuri de experți, de reflecție, pentru studiul integrării politice și economice, care să ofere sfaturi și idei cu privire la probleme politice sau economice.

În calitate de intermediari, acestea canalizează cunoștințele între cercetători, factorii de decizie politică și societatea civilă. Pentru a reuși, think tank-urile au nevoie de cel puțin patru elemente: idei bune, o coaliție de actori care să sprijine aceste idei, de capacitatea instituțională (inclusiv de resurse) de a cultiva și de a ghida aceste idei într-un context dinamic și de capacitatea de a profita de moment atunci este potrivit. În funcție de perspectivă, grupurile de reflecție fie îmbogățesc spațiul democratic prin efectuarea de cercetări politice și facilitarea dialogului și dezbaterii publice, fie subminează democrația prin promovarea unor politici favorizate de interese corporatiste puternice. România are nevoie să își dezvolte cât mai repede think tank-ul la Bruxelles cu experți bine ancorați în diferite domenii, care să abordeze teme de interes pentru societate.

Mulți, dar reprezentativi?

Din 11,5 milioane de locuitori ai țării, conform Statbel, oficiul statistic belgian, românii reprezintă cea de a doua comunitate de imigranți și al patrulea grup etnic, cu aproximativ 105 mii de persoane în 2020.

O parte dintre ei sunt membri ai Grupului ROMBEL, cea mai larga comunitate virtuala a românilor din Belgia, creată cu 20 de ani în urmă,  având drept scop informarea și liberul schimb de informații.

Clubul „România – UE” Bruxelles a jucat, de asemenea, un rol important în perioada dinaintea aderării și în anii următori, fiind frecventat mai ales de specialiști din instituții și din zona mediul de afaceri.

”În ceea ce privește zona de business, oamenii de afaceri din România trebuie să înțeleagă că doar împreună, prin coagulare sectorială națională, pot să reprezinte o voce credibilă la nivel european. Formarea structurilor industriale naționale, alegerea democratică a reprezentanților, racordarea la federațiile europene și o prezență europeană activă este cheia succesului. Prezența fizică în Bruxelles este crucială pentru sectoarele românești cu valențe de top european” – concluzionează studiul mai sus amintit.

Sectorul neguvernamental din România trebuie să își dezvolte progresiv afilierea la rețelele europene neguvernamentale, majoritatea cu sedii în Bruxelles, deoarece vizibilitatea europeană este necesară în atragerea fondurilor atât de vitale proiectelor derulate.

Dacă analizăm sfera publică europeană, observăm o posibilă segmentare pe anumite subiecte de interes sau în jurul anumitor politici sectoriale europene. De exemplu, avem o comunitate a celor care sunt interesați de politica energetică la nivel european, care interacționează fără nici o barieră teritorială sau lingvistică. Aceste sfere publice sectoriale sunt bine articulate, având de multe ori structuri administrative puternice (precum federațiile europene) și sunt adevărate motoare ale dinamicii legislative. Aceste sfere sectoriale sunt inclusive, cuprinzând atât politicieni sau staff administrativ, experți din sectorul privat sau provenind din societatea civilă. 

O trecere în revistă a sferelor sectoriale arată o reprezentare neproporțională a intereselor românești în principalele entități europene reprezentative pentru diferite domenii (federații industriale, sindicate, ONG-uri, think tank, organizații de consumatori, organizații de profesii liberale, etc). în domenii cu o importanță sporită în ultimii ani, cum ar fi sănătatea și energia, se constată o prezență bună, prin români în funcții de responsabilitate.

În ceea ce privește agricultura, transporturile sau protejarea mediului înconjurător, este loc de mai bine, iar în sectoare precum finanțele, apărarea și cercetarea este nevoie de o prezență mai activă.

Deloc surprinzător, la capitolul digital Româna are o reprezentativitate bună la nivelul entităților europene, la fel și în ceea ce privește educația, inclusiv prin sindicatele afiliate federației sectoriale.

Pavel SINKA

Alexandru ICHIM

Dan LUCA

Foto: Romania2019.eu

Opt din zece români au încredere în NATO

 

Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) a publicat raportul său anual, un rezumat complex, de peste 150 de pagini, al activității militare, dar și al dialogului cu publicul.

La capitolul Comunicare, se amintește despre campania #WeAreNATO, implementată în zece țări membre, printre care și România, în care s-a prezentat istoria organizației „într-un stil viu, colorat”.

În raport se prezintă și rezultatele unui sondaj de opinie realizat în cele 30 de țări membre.

Cetățenii au fost rugați să răspundă la întrebarea „Dacă ați putea vota pentru sau împotriva apartenenței țării dvs. la NATO, cum ați vota?”.

Per ansamblu, 62 din populație ar fi de acord, procent rămas neschimbat față de anul 2020.

În ceea ce privește România, 79% dintre respondenți ar vota pentru păstrarea statutului de membru. Acest procent plasează țara noastră pe locul trei al încrederii în NATO, după Polonia (84%), Albania și Lituania (cu câte 82%), la egalitate cu Portugalia și urmat îndeaproape de Danemarca (77%).

14% dintre cetățenii români chestionați nu au știut să răspundă, iar 7% sunt împotriva apartenenței la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord.

Dintre țările vecine, Ungaria are un procent ridicat de încredere în organizație, cu 71%, în timp ce bulgarii sunt mai împărțiți la acest capitol, dar 54% s-au declarat pentru.

Sondajul a fost realizat în perioada noiembrie – decembrie 2021, nereflectând eventualele schimbări de opinie cauzate de războiul din Ucraina.

NATO este una dintre principalele organizaţii internaţionale la nivel mondial, o alianţă politică şi militară, formată din 30 de ţări membre din Europa şi America de Nord.

Membrii cooperează în domeniul securităţii şi al apărării, astfel, NATO oferă o legătură unică între cele două continente pentru cooperarea politică şi de securitate.

Foto: NATO / Facebook

Românii, în top după țări arabe

 

Cetățenii români conduc, pentru al treilea an consecutiv, clasamentul cetățenilor Uniunii Europene care obțin cetățenia unui alt stat membru.

Conform Eurostat, în anul 2020, nu mai puțin de 28 700 de români au primit cetățenia unei alte țări UE, ceea ce reprezintă locul patru, cu 4% din totalul de 729 000 de persoane.

40% dintre aceștia au optat pentru cetățenia Republicii Italiene.

Primele trei locuri sunt ocupate de persoane mutate din afara blocului comunitar: Maroc (68 900 de persoane), Siria (50 200) și Albania (.40 500).

Un număr de 12 500 de polonezi și 8 200 de italieni au cerut și primit cetățenia altui stat din blocul comunitar.

În schimb, România este printre țările care au înregistrat cele mai mari scăderi în ceea ce privește numărul solicitanților de cetățenie: cu 4 000 mai puține decât în 2019, se arată în raportul publicat de departamentul responsabil de publicarea unor statistici comparabile pentru tot teritoriul UE.

Pandemia a făcut românii să reflecte asupra viitorului UE

 

Comisia Europeană și Parlamentul European au comandat un eurobarometru special, pentru a vedea părerea cetățenilor despre viitorul Europei.

Sondajul a fost realizat de către compania Kantar, în perioada octombrie – noiembrie 2020, în toate țările membre și relevă faptul că aproape jumătate dintre europeni au o imagine pozitivă despre Uniunea Europeană, România fiind pe poziția a unsprezecea, cu 51%.

Pandemia i-a determinat pe două treimi dintre românii întrebați să reflecte asupra viitorului UE, dar țara noastră a înregistrat cel mai mic procent al celor care consideră că părerea cetățenilor ar trebui să conteze mai mult: 76%, față de media europeană de 92%.

Românii au o părere bună despre Conferința privind viitorul Europei: 62% o consideră un progres semnificativ pentru democrația în UE, media europeană fiind de 76%.

Declarația comună referitoare la Conferința privind viitorul Europei a fost semnată miercuri, 10 martie, de președintele Parlamentului European, David Sassoli, prim-ministrul Portugaliei, António Costa, în numele Președinției Consiliului, și președinta Comisiei, Ursula von der Leyen.

Aceasta pregătește terenul pentru lansarea unei serii de dezbateri și discuții care le vor permite cetățenilor din toate colțurile Europei să își împărtășească ideile pentru a contribui la conturarea viitorului Europei.

Cetățenii români participanți la eurobarometru au spus că tinerii ar trebui să fie cei mai implicați în Conferința privind viitorul Europei (46%), alături de guvern (34%), academicieni, intelectuali, experți și oameni de știință (33%).

Întrebați dacă ei personal ar participa la dezbateri, 14% au răspuns că în mod sigur, iar 40% probabil ar lua parte, ceea ce ne situează puțin peste media europeană, care este de 14%, respectiv 37%. Ca exemplu concret, 45% dintre românii chestionați ar contribui prin participarea la adunări și dezbateri cetățenești în zona în care locuiesc.

În ceea ce privește principalele atuuri ale Uniunii Europene, cetățenii români consideră că principalul avantaj este puterea economică, industrială și comercială a blocului, la fel ca cetățeni din Finlanda, Spania, Slovacia și Grecia, în timp ce țările din vestul și nordul Europei au nominalizat mai ales respectul pentru democrație, drepturile omului și respectarea legilor.

Cel mai mare pericol pentru viitorul uniunii, în percepția românilor, sunt riscurile legate de sănătate. De această părere sunt nouă țări membre, în timp ce locuitorii a 10 state au nominalizat schimbarea climatică, alte cinci terorismul, iar două țări migrația forțată.

Cetățenii au mai multă încredere în primărie, decât în guvern

 

Comitetul European al Regiunilor (CoR) a realizat primul Barometru regional și local anual UE, publicat în 12 octombrie.

Cercetarea sociologică, la care au participat peste 26 000 de cetățeni din statele membre ale Uniunii Europene, se concentrează pe impactul pandemiei de COVID-19 asupra autorităților regionale și locale.

Acestea au fost în prima linie a crizei economice și sunt, de asemenea, cheia revenirii economice.

Capitala, vestul și centrul României apar în rândul regiunilor mai bine pregătite din UE, având un număr de peste 700 de paturi de spital per 10 000 de locuitori.

Fondurile europene au fost utilizate pentru a combate pandemia.

Raportul dă exemplu, printre altele, Spitalul Județean Arad, care a redirecționat fonduri câștigate prin programul Interreg pentru a achiziționa echipament de terapie intensivă pentru tratamentul bolnavilor de coronavirus.

Pe plan economic, peste jumătate din cele 300 de municipalități și regiuni întrebate resimt un impact puternic al coronavirusului, iar încă o treime unul moderat, sub forma scăderii veniturilor, iar în cazul orașelor mari procentul se apropie de 80%.

Autorii studiului au întrebat cetățenii în ce politici europene ar trebui să aibă mai multă influență regiunile și orașele.

45% dintre cei intervievați au considerat numit sănătatea, urmată de ocuparea forței de muncă și problemele sociale (43%), educație, învățământ și cultură (40%) și economia (37%).

Barometrul regional și local anual UE arată că cetățenii au cea mai mare încredere în autoritățile locale și regionale: 52%, urmează Uniunea Europeană, cu 47% și abia apoi guvernul național, despre care 43% că au „încredere totală”.

Privind spre viitor, două treimi dintre respondenți au fost de părere că autoritățile locale nu au destulă influență asupra deciziilor care se iau la nivelul întregii Uniuni Europene.

58% consideră că acordarea de puteri sporite acestora va avea impact pozitiv asupra abilității UE de a rezolva problemele.

Comitetul European al Regiunilor (CoR) este un organism consultativ al UE, format din reprezentanți ai celor 27 de state membre, aleși la nivel local și regional. Prin intermediul CoR, aceștia își pot exprima în mod direct opiniile cu privire la legislația UE care are impact asupra regiunilor și orașelor.

Foto: CoR/Facebook