Un europarlamentar român se alătură Verzilor

 

Raportor General pentru Bugetul UE al anului 2023, Nicu Ștefănuță, a anunțat că s-a afiliat Grupului Verzilor/Alianței Libere Europene din Parlamentul European, cu care împărtășește aceeași viziune pentru „o Europă mai verde, mai durabilă și mai echitabilă”.

„Astăzi, împreună cu Verzii europeni, avem ocazia să contribuim cât de bine putem la o Europă verde. Haideți să profităm din plin de ea! Este de datoria noastră să luăm măsuri îndrăznețe și să construim o lume mai bună pentru viitorul tinerei generații românești. Tinerii noștri au dreptate să fie îngrijorați de cum ar putea arăta viața lor în următorii zece sau douăzeci de ani. Vreau să aduc putere și coerență mișcării verzi din România și să demonstrez tuturor că este vorba despre întregul nostru stil de viață, despre economia noastră, sănătatea noastră, justiția noastră civilă, despre egalitate în fața legii” - declară Nicu Ștefănuță.

Alesul a demisionat, cu o lună în urmă, din Uniunea Salvați România, membru al Grupului Renew (liberal).

Unul dintre cei mai activi eurodeputați români de pe rețelele de socializare, este membru al Comisiei pentru Bugete (BUDG) și în Comisia pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară (ENVI).

„De la exploatarea forestieră ilegală la corupție sau drepturile individuale în România și aderarea la Schengen, este nevoie de multă muncă pentru a îmbunătăți viața oamenilor. Așteptăm cu nerăbdare să lucrăm cu Nicu pentru a construi o Românie mai verde și mai puternică, în inima Europei” – a spus Terry Reintke, co-președinte al Grupului Verzilor/Alianței Libere Europene.

În urma afilierii, România are membri în cinci grupuri parlamentare din opt: 14 în EPP (creștin-european), 10 în S&D (progresist, social-democrat), 8 în Renew, 1 în ECR (conservatori și reformști) și 1 în Verzi/EFA.

Corespondență de la Bruxelles: „Micul parlament” al orașelor și regiunilor

 

Alături de instituțiile europene principale și bine-cunoscute, Bruxelles este sediul a zeci de alte organisme și agenții ale Uniunii Europene.

Comitetul European al Regiunilor (CoR), situat la doar câțiva zeci de metri de clădirea Parlamentului European din Bruxelles, este, practic vocea autorităților locale, de la cel mai mic nivel, cel de comună, până la regiunile de dezvoltare din țările membre.

Comitetul numără 329 de membri, reprezentanți ai autorităților locale și regionale din toate cele 27 de state membre, aleși la nivel local, în țara lor de origine, dar propuși de către guvernul național să facă parte din delegație.

​Membrii CoR sunt grupați, la fel ca în Parlament, în funcție de afilierea lor politică: Partidul Popular European, Partidul Socialist European, Renew Europe, Conversatorii și Reformiștii Europeni, Alianța Europeană și Verzii  dar și după domeniile de interes, în comisiile de specialitate.

Delegația României este formată din 15 membri și 15 supleanți, provenind de la organismele autorităților publice: 6 + 6 membri de la Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România, respectiv câte 3 + 3 de la Asociația Municipiilor din România, Asociația Orașelor din România și Asociația Comunelor din România.

Președintele Delegației României este Adrian Ovidiu Teban, primarul orașului Cugir, printre membri numărându-se primarii Emil Boc și Robert Negoiță și președinții Consiliului Județean Harghita, Borboly Csaba, respectiv Timiș, Alin Nica.

Mandatul este pe cinci ani, dar dacă un membru își pierde funcția aleasă în țara de origine, este înlocuit și în CoR.

Sesiunile plenare au loc de 5-6 ori pe an, cea mai recentă s-a ținut la începutul acestei luni.

O dată la doi ani are loc și un summit, cel din 2019 a avut loc la București, iar primul de după pandemie se va organiza în Franța, la Marseille.

„Există un echilibru de reprezentativitate geografică și pe sexe, care se stabilește în baza procentelor obținute de partide la alegerile pentru Parlamentul European ” – a explicat Raluca Norel, ofițer de presă al Grupului EPP în Comitetul European al Regiunilor.

Instituțiile europene sunt obligate să solicite avizul Comitetului European al Regiunilor și al Comitetului Economic și Social (despre care vom scrie într-un alt material) și să dea apoi feedback.

CoR organizează consultări pentru a colecta informații din partea autorităților locale și regionale, a experților și a altor părți interesate, care au astfel posibilitatea de a contribui la avizele propuse de membrii CoR spre adoptare, la nivelul UE.

Avizul este elaborat de un raportor numit, care se consultă cu toate părțile implicate în problema respectivă (autorități, societate civilă, patronate, specialiști etc.).

Delegația română este activă, puncte din avizul referitor la colaborarea dintre universități la nivel european fiind preluate recent de Parlamentul European.

De asemenea, CoR coordonează o serie de rețele, care permit regiunilor și orașelor să facă schimb de bune practici. Această posbilitate este apreciată de autoritățile locale din România, care au implemenatat deja proiecte după modelul altor state.

Ziua Porților Deschide, organizată la sediul instituției în fiecare toamnă, adună, pe lângă experți care discută în cadrul unor seminarii și producători din țările membre, care prezintă preparate cu specific local.

Foto: Uniunea Europeană / Comitetul European al Regiunilor

Top 5 monumente istorice din România, restaurate cu fonduri europene

 

Reprezentanţa Comisiei Europene în România și echipa de la Spaţiul Publicul European lansează o serie de materiale video inedite, prezentate de vloggerul Zaiafet.

Youtuberul cu peste 700 de mii de urmăritori, pe numele său adevărat Horia Sârghi, prezintă povestea neştiută a cinci monumente istorice importante din ţară, care au fost restaurate cu fonduri europene. Este vorba despre Arcul de Triumf, Cetatea Făgăraș, Mănăstirea Frumoasă din Iași, Palatul Vulturul Negru din Oradea (foto) și Muzeul de Artă din Craiova.

Alte subiecte prin intermediul cărora publicul este invitat să descopere episoade din istoria și cultura Europei, cât și diferite proiecte europene vor fi „Secretele Erasmus” sau „Două planuri care au salvat Europa: de la Marshall la NextGenEU”.

Episoadele lunare cu durata de circa 40 de minute sunt realizate într-un stil modern şi nonconformist şi pot fi urmărite pe paginile de Facebook ale Reprezentanței Comisiei Europene în România și ale Spațiului Public European, AICI: 

 

Ştiri europene pe cel mai urmărit post TV

 

Cea mai urmărită emisiune de ştiri TV a lansat o secţiune de ştiri referitoare la institiţiile europene.

Marile posturi generaliste de televiziune se ocupă rar de de activitatea Parlamentului European sau a Comisiei Europene, relatând despre acestea doar ocazional, atunci când au loc evenimente importante.

Programul denumit „Ştiri Europene” este difuzat după Ştirile PRO TV de la ora 23:30 şi tratează un singur subiect în fiecare ediţie, sub forma unui reportaj, cu declaraţiile mai multor oficialităţi europene.

Prima ediţia a fost marţi noaptea, subiectul fiind vaccinul anti-COVID contractat de Comisia Europeană. Acesta poate fi văzut AICI.

Materialele de presă sunt realizate cu sprijinul Parlamentului European.

Foto: captură ecran