Top 5 monumente istorice din România, restaurate cu fonduri europene

 

Reprezentanţa Comisiei Europene în România și echipa de la Spaţiul Publicul European lansează o serie de materiale video inedite, prezentate de vloggerul Zaiafet.

Youtuberul cu peste 700 de mii de urmăritori, pe numele său adevărat Horia Sârghi, prezintă povestea neştiută a cinci monumente istorice importante din ţară, care au fost restaurate cu fonduri europene. Este vorba despre Arcul de Triumf, Cetatea Făgăraș, Mănăstirea Frumoasă din Iași, Palatul Vulturul Negru din Oradea (foto) și Muzeul de Artă din Craiova.

Alte subiecte prin intermediul cărora publicul este invitat să descopere episoade din istoria și cultura Europei, cât și diferite proiecte europene vor fi „Secretele Erasmus” sau „Două planuri care au salvat Europa: de la Marshall la NextGenEU”.

Episoadele lunare cu durata de circa 40 de minute sunt realizate într-un stil modern şi nonconformist şi pot fi urmărite pe paginile de Facebook ale Reprezentanței Comisiei Europene în România și ale Spațiului Public European, AICI: 

 

Europarlamentar român: „Nu susținem acțiuni care duc la o falsă ecologizare”

 

Parlamentul European a aprobat, cu o largă majoritate, Strategia „De la Fermă la Furculiță” (Farm to Fork – F2F), care stabilește noile linii după care va funcționa agricultura europeană în următoarele decenii.

452 de deputați au fost de acord și 170 au fost împotrivă, printre care și nouă români. De ce?

„Avem nevoie de atingerea obiectivelor ambițioase ale Pactului verde, dar nu cu prețul distrugerii sectorului agroalimentar european și a creării unei crize alimentare.

Strategia F2F nu ține cont de realitățile din agricultura din România, nici de specificul acestui sector în estul Europei” – consideră europarlamentarul Iuliu Winkler (UDMR – EPP).

Politicianul hunedoarean, membru al Parlamentului European din 2007, este unul dintre vicepreședinții Comisiei pentru Comerț Internațional (INTA) și votează, de regulă, conform politicii grupului EPP.

Acum, popularii au fost divizați, o parte fiind de părere că prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a ținut ascuns față de Parlamentul European și opinia publică un studiu ale cărui concluzii nu susțin în mod consistent țintele Strategiei F2F.

„Este absolut scandalos faptul că prin acest mod primitiv s-a încercat manipularea europarlamentarilor. (...) Un comisar european, cu o prestație ireproșabilă, a demisionat din Comisia von der Leyen pentru o greșeală care nici nu suportă comparație cu gestul vicepreședintelui Timmermans” – susține deputatul european.

Alături de Winkler, din grupul PPE a mai votat împotrivă celălalt europarlamentar UDMR, Lóránt Vincze.

Nici social-democrații nu au privit bine proiectul de strategie.

„Nu putem fi de acord cu reducerea la jumătate a utilizării pesticidelor și a îngrășămintelor stabilite de strategia Farm to Fork, în condițiile în care țara noastră deja folosește substanțe chimice la un nivel mult inferior mediei europene, tocmai pentru a asigura alimente sănătoase cetățenilor” - a declarant Carmen Avram (PSD – S&D).

Europarlamentarul social-democrat a menționat că Delegația Română PSD din Parlamentul European rămâne alături de fermierii români, care au atras atenția recent, în cadrul unei scrisori transmise forurilor europene, că se prefigurează un scenariu sumbru: scoaterea agriculturii UE în afara zonei de competitivitate printr-o micșorare cu 10-15-25% a capacității de producție a diferitelor sectoare, scăderi majore ale veniturilor fermierilor și creșteri puternice ale prețurilor de consum.

În consecință, nici Adrian Dragoș Benea, Tudor Ciuhodaru, Victor Negrescu, Dan Nica, Rovana Plumb și Mihai Tudose și nici Maria Grapini (PPU – S&D) nu au votat Strategia „De la Fermă la Furculiță”.

Mai mult de jumătate din tineri nu înțelege cum funcționează UE

 

Cu ocazia European Youth Event (EYE) 2021, Parlamentul European a comandat un studiu, la care au participat peste 18 000 de tineri din toate țările membre ale Uniunii Europene, printre care 532 din România.

Flash Eurobarometer Youth Survey arată un interes crescut al noilor generații față de politică: aproape nouă din zece respondenți a spus că discută subiecte politice atunci când se adună cu prietenii, iar 87% a luat parte la activități civice sau politice.

Din păcate, 53% dintre ei simt că nu au prea mai influență asupra politicilor naționale care îi privesc în mod direct, iar asupra celor comune, nici atât, consideră 70% dintre tineri.

Întrebați dacă înțeleg procesul de luare a deciziilor în cadrul UE, mai mult de jumătate dintre participanții la sondaj (55%) a declarat că nu înțelege nimic sau doar puțin din acesta.

Când trebuie să își facă auzită vocea, noua generație spune că votul este cea mai eficientă modalitate (41% și 49% în România), urmată de proteste și demonstrații (33%) și de crearea sau semnarea unei petiții (30%). Două treimi au declarat că au luat parte la alegerile pentru Parlamentul European din 2019.

Tinerii se informează despre temele politice și sociale mai ales de pe rețelele de socializare și de pe paginile de știri, cele mai folosite fiind Facebook, Instagram, Youtube și Twitter.

62% dintre cei întrebați sunt în favoarea Uniunii Europene, dar o treime au spus că imaginea blocului comunitar s-a înrăutățit în percepția lor.

Aproape două treimi dintre cei care au luat parte la activități organizate de Parlamentul European și-au îmbogățit cunoștințele despre UE, au devenit mai pozitivi față de uniune (54%) și simt că au un cuvânt de spus (52%).

Tinerii români au încredere în mai mare măsură în liderii UE pentru a oferi informații despre problemele cu care se confruntă blocul comunitar (32%), decât media europeană (23%) și cred mai puțin presa națională (21%, față de media de 25%).

Foto: EYE/European Parliament

Suspiciunile faţă de ruşi unesc aleşii români

 

Un număr de 43 de europarlamentari a trimis o scrisoare Comisiei Europene în care îşi exprimă îngrijorarea faţă de creşterea preţului gazelor naturale şi solicită măsuri.

Semnatarii provin mai ales din rândurile aleşilor din Europa Centrală şi de Est (cel mai mulţi din Polonia, alături de România, Slovacia, Ţările Baltice şi Bulgaria), dar provin din toate grupurile politice din Parlamentul European, majoritatea lor fiind membri în Partidul Popular European (EPP), respectiv în Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR).

Printre ei se numără mai şase politiceni români: Traian Băsescu, Eugen Tomac (EPP – PMP), Carmen Gabriela Avram (S&D – PSD), Nicolae Ştefănuţă, Vlad Marius Botoş şi Dragoş Tudorache (Renew – USR PLUS).

În scrisoare destinată vicepreşedintelui executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager şi comisarului european pentru Energie, Kadri Simson, deputaţii de la Bruxelles reamintesc faptul că preţul gazelor naturale a atins un nivel record, de peste 700 de dolari pe mia de metri cubi, faţă de 300 de dolari, la începutul anului.

Europarlamentarii citează şi acţiuni ale companiei Gazprom care ar fi putut produce această creştere de preţ.

În încheiere, semnatarii scrisorii deschise cer Comisiei Europene să deschidă o investigaţie privind posibila manipulare a pieţei de către compania energetică rusă şi eventuala încălcare a regulilor europene privind competiţia.

Foto: Unsplash.com

Trenul Europa Express a traversat România

Trenul menit să atragă atenţia publicului asupra călătoriei cu acest mijloc de transport verde, a intrat în România vineri, 17 septembrie, pe la Giurgiu, a parcurs aproximativ 900 de kilometri prin ţară şi a trecut în Ungaria duminică dimineaţa.

În fiecare oprire au fost organizate scurte programe de promovare a transportului feroviar: la Gara de Nord, oficialilor le-au fost prezentate istoria primei căi ferate din România și macheta celei mai vechi locomotive românești cu abur, CFR 43 Călugăreni.

Pentru a celebra mobilitatea și conectarea oamenilor, o echipă formată din doi artiști români de graffiti, Kaps Crew, a creat un mural pe care îl puteți vedea în Gara de Nord, la peronul 14.

Cu acest tren a ajuns la Braşov şi comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, unde imnul Uniunii Europene a fost interpretat de Fanfara de copii și tineri.

La Arad, trenul ConnectingEuropeExpress a ajuns în noaptea de sâmbătă. Aici delegația a fost întâmpinată de reprezentanții conducerii locale din Arad, dar și de președintele Consiliului Județean Timiș, Alin Nica.

Reprezentanții și delegația au făcut schimb de steaguri, cel al României urmând să fie expus la destinația finală a trenului, la Paris.

În interiorul gării, au fost organizate două expoziții de machete și două concerte, în colaborare cu Filarmonica din Arad și în parteneriat cu Colegiul de Arte „Sabin Drăgoi”.

Trenul expres care străbate UE cu ocazia Anului European al Căilor ferate este compus, din cauza lățimilor ecartamentului diferite din Europa, Connecting Europe Express va fi compus, de fapt, din trei trenuri – trenul iberic, trenul standard și trenul baltic – care se vor întâlni de-a lungul călătoriei.

Europa Express a plecat la 2 septembrie din Lisabona (Portugalia), călătoreşte peste 20.000 km, incluzând traversarea a 26 de țări și oprirea în peste 100 de localități, punctul final fiind Parisul, în data de 7 octombrie.

Foto: Facebook / Europe Direct Arad şi Comisia Europeană în România

Strategie europeană pentru criza cipurilor?

 

Discursul anual privind Starea Uniunii Europene a adus vești bune pentru producători din domenii cheie.

Președintele Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen a anunțat crearea unei noi initiative europene pentru a dezolta propria producție de semiconductori.

„Să fim curajoși din nou și să ne concentrăm toate forțele pe semiconductori” – a spus ea, recunoscând că e un deziderat ambițios.

Comisia Europeană reacționeză astfel la criza cipurilor, care a afectat în cursul acestui an mai multe sectoare vitale, printre care și cea auto.

Fabricile de componente din România au fost nevoie să își adapteze producția în funcție de stocurile insuficiente, ceea ce a cauzat chiar și întreruperi de activitate.

Unul dintre principalii producătorii de semiconductori a anunțat că stocurile se situează la minime istorice și estimează că problemele în aprovizionare vor continua până anul viitor.

Principala cauză a crizei este pandemia, care a afectat producția și a crescut cererea pentru aparate noi, mai ales în domeniul divertismentului.

Foto: Umberto / Unsplash.com

Victoria Emmei Raducanu și meritul României

 

La fel ca mulți români, au fost și politicieni care și-au exprimat părerea cu privire la performanța tinerei sportive care a câștigat, la vârsta de doar 18 ani, turneul de tenis US Open.

„Pur și simplu mi se umple inima de bucurie când întâlnesc, peste tot în lume, români care fac performanța. Emma Raducanu este un astfel de exemplu, deși s-a născut (2002) în țara frunzei de arțar - Canada și luptă sub steag britanic fiind cetățean al Marii Britanii este și româncă și merită s-o felicităm pentru această performanța extraordinară” – a scris Eugen Tomac, membru al Parlamentului României în culorile Partidului Mișcarea Populară (PMP).

Eurodeputatul USRPLUS, Vlad Gheorghe, a reamintit că tânăra cu tată român și mamă chinezoaică este a doua jucătoare cu origini românești care câștigă US Open în ultimii ani, după Bianca Vanessa Andreescu în 2019.

„Talentul, determinarea, magia reușite de tinerele acestea excepționale merită toată admirația și respectul nostru! Dar succesele lor nu sunt ale României. Părinții lor au plecat din țară la fel ca alți peste 5 milioane de români ca să-și clădească un viitor mai bun. Au plecat în state care oferă condiții pentru un trai decent, posibilitatea pregătirii și susținerea necesară pentru performanță - în sport sau în orice alt domeniu” – a adăugat politicianul.

Fostul comisar european Corina Crețu (Partidul Social Democrat) a distribuit mesajul primarului Londrei, Sadiq Khan despre „toleranță, curaj, perseverență”, alături de felicitări adresate Emmei Raducanu „pentru victoria istorică de la US OPEN!”.

Toate postările au generat numeroase comentarii pro și contra, subiectul principal fiind dacă tânăra ajungea la această reușită dacă creștea și trăia în România.

Plecând de la această idee, europarlamentarul Nicolae Ștefănuță (USR PLUS) a adus în discuția tema diversității și a torelanței.  

„Cum ar fi fost tratat copilul Emma, cu trăsăturile ei fizice aparte (foarte frumoase) dacă creștea la noi? Ar fi tachinat-o lumea? Ar fi avut un mediu sănătos pentru a crește și se dezvolta? Ar fi avut bazele unde să se antreneze dacă părinții ei ar fi locuit la noi și câștigat ca un român mediu?

Să ne lăudăm noi cu ea e puțin cam mult, pentru că nu prea e contribuția noastră la cine e această frumoasă sportivă astăzi. Ar trebui dimpotrivă să-i mulțumim și să învățăm să fim mai iubitori cu cei ‘altfel’ de pe plaiurile noastre neaoșe și mioritice” – și-a exprimat părerea economistul, completând postarea cu gânduri despre rasism și acceptarea minorităților sexuale.

Foto: Emma Raducanu / Facebook

Pandemia a făcut românii să reflecte asupra viitorului UE

 

Comisia Europeană și Parlamentul European au comandat un eurobarometru special, pentru a vedea părerea cetățenilor despre viitorul Europei.

Sondajul a fost realizat de către compania Kantar, în perioada octombrie – noiembrie 2020, în toate țările membre și relevă faptul că aproape jumătate dintre europeni au o imagine pozitivă despre Uniunea Europeană, România fiind pe poziția a unsprezecea, cu 51%.

Pandemia i-a determinat pe două treimi dintre românii întrebați să reflecte asupra viitorului UE, dar țara noastră a înregistrat cel mai mic procent al celor care consideră că părerea cetățenilor ar trebui să conteze mai mult: 76%, față de media europeană de 92%.

Românii au o părere bună despre Conferința privind viitorul Europei: 62% o consideră un progres semnificativ pentru democrația în UE, media europeană fiind de 76%.

Declarația comună referitoare la Conferința privind viitorul Europei a fost semnată miercuri, 10 martie, de președintele Parlamentului European, David Sassoli, prim-ministrul Portugaliei, António Costa, în numele Președinției Consiliului, și președinta Comisiei, Ursula von der Leyen.

Aceasta pregătește terenul pentru lansarea unei serii de dezbateri și discuții care le vor permite cetățenilor din toate colțurile Europei să își împărtășească ideile pentru a contribui la conturarea viitorului Europei.

Cetățenii români participanți la eurobarometru au spus că tinerii ar trebui să fie cei mai implicați în Conferința privind viitorul Europei (46%), alături de guvern (34%), academicieni, intelectuali, experți și oameni de știință (33%).

Întrebați dacă ei personal ar participa la dezbateri, 14% au răspuns că în mod sigur, iar 40% probabil ar lua parte, ceea ce ne situează puțin peste media europeană, care este de 14%, respectiv 37%. Ca exemplu concret, 45% dintre românii chestionați ar contribui prin participarea la adunări și dezbateri cetățenești în zona în care locuiesc.

În ceea ce privește principalele atuuri ale Uniunii Europene, cetățenii români consideră că principalul avantaj este puterea economică, industrială și comercială a blocului, la fel ca cetățeni din Finlanda, Spania, Slovacia și Grecia, în timp ce țările din vestul și nordul Europei au nominalizat mai ales respectul pentru democrație, drepturile omului și respectarea legilor.

Cel mai mare pericol pentru viitorul uniunii, în percepția românilor, sunt riscurile legate de sănătate. De această părere sunt nouă țări membre, în timp ce locuitorii a 10 state au nominalizat schimbarea climatică, alte cinci terorismul, iar două țări migrația forțată.