Ce să vizitezi ca turist la Bruxelles? (GALERIE FOTO)

Cunoscut în special pentru că este sediul principalelor instituții ale Uniunii Europene, Bruxellesul are un număr mare de muzee pentru cei care sosesc ca turiști. Vă prezint o parte din ele, cu detalii și câteva imagini.

 

PARLAMENTARIUM

Deschis în fiecare zi a săptămânii, centrul pentru vizitatori al Parlamentului European oferă o prezentare a istoriei Uniunii Europene şi a organului legislativ al acestuia.

Gândit într-o manieră modernă, muzeul expune, prin segmente interactive, vizuale şi interesante, evoluția instituției de-a lungul deceniilor.

Intrarea este liberă şi se recomandă rezervarea, care se face online, în doar câteva minute, AICI.

Adresa: Place du Luxembourg 100.

Pagină web: https://brussels-parlamentarium.booking.europarl.europa.eu/

 

CASA ISTORIEI EUROPENE

Cu intrare din Parcul Leopold din vecinătatea Parlamentului European, muzeul este bogat în exponate din toate ţările membre.

Pornind de la parter, fiecare etaj prezintă o altă perioadă istorică, de la al doilea război mondial până în zilele noastre, explicată cu ajutorului audio ghidului primit la intrarea, în limba dorită.

Vizita de aproximativ 90 de minute se încheie la un magazin cu suveniruri interesate.

Adresa: Rue Bélliard / Belliardstraat 135.

Pagină web: https://historia-europa.ep.eu/

MUZEUL ȘTIINȚELOR NATURII se află la doi paşi de clădira Parlamentului European. Instituția oferă cea mai mare colecţie de dinozauri din Europa, cu oase descoperite pe teritoriul ţării.

Are o fascinantă secţiune dedicată corpului uman, precum şi o adevărată Arcă a lui Noe, cu animale din toate colţurile lumii, care va impresiona atât copii, cât şi pe cei mari.

Un bilet costă 5 euro pentru copii şi 13 pentru adulţi.

Adresa: Rue Vautier 29 Bruxelles

Pagină web: https://www.naturalsciences.be/en/museum/home

 PARCUL JUBILEULUI, parcul de 30 de hectare situat în apropiere de sediul Comisiei Europene, o atracţie în sine, găzduieşte mai multe muzee impresionante, care merită văzute dacă ne aflăm la Bruxelles.

 

MUZEUL DE ARTĂ ŞI ISTORIE este parte a Muzeului Regal de Artă şi Istorie al Belgiei, una din cele mai muzee de profil din Europa.

Dispune de o colecţie impresionantă, de la obiecte de artă religioasă, până la o machetă uriaşă a Romei Antice, mumii şi artefacte din America de Sud.

Este deschis în fiecare zi, iar biletul pentru adulţi costă 10 euro.

Pagină web: https://www.artandhistory.museum/en

 

MUZEUL REGAL AL FORŢELOR ARMATE ŞI ISTORIEI MILITARE oferă un program de o zi pentru toţi băieţii, adolescenţii, dar şi adulţilor interesaţi de modul în care s-au rezolvat conflictele de-a lungul istoriei. Poate fi văzut aici tot ce este legat de armată: de la armuri medievale la tancuri. Are o colecţie bogată de uniforme militare, printre care şi româneşti, dar prezintă şi ororile războielor mondiale şi ale perioadei naziste.

Muzeul are o întreagă aripă dedicată aviaţiei militare şi civile, cu exponate din diferite perioade.

Există o urcare în arcada Parcului Jubiliar, cu expoziții la fiecare nivel şi o panoramă splendidă (fotografia de deschidere a articolului).

Intrarea costă 10 euro pentru adulţi şi 9 pentru copii.

Pagină web: https://militarymuseum.be/en

 

AUTOWORLD

O atracţie care nu poate fi ratată este muzeul naţional de maşini. Spaţiul generos găzduieşte peste 250 de vehicule europene şi americane, de la caleştile regale, la primele modele de maşini, cum ar fi celebrul Ford T Model, până la bolizii iconici ai anilor 90. 

Nu lipsesc nici vehiculele militare sau cele de pompieri, precum şi unele modele futuriste.  

Preţul unui bilet este de 13 euro pentru adulţi, 11 pentru seniori, 10 pentru studenţi şi 6 euro pentru copii.

Pagină web: https://www.autoworld.be/en  

 

MUZEUL CIOCOLATEI

Ciocolata este una dintre simbolurile Belgiei, motiv pentru care o vizită aici este mai mult decât recomandată. Chiar dacă nu este în centru, se poate ajunge uşor cu metroul (ca mai oriunde în Bruxelles), intrarea costă 8 euro.

Fosta fabrică de biscuiţi şi ciocolată Victoria găzduieşte o trecere în revistă a istoriei utilizării cacaoului, de la cultura aztecă, prin burghezia franceză şi până la imensa varietate de produse din perioada modernă.

Foarte interesantă este mica grădină interioară, unde vizitatorul poate experimenta temperatura şi umiditatea foarte mare în care creşte arborele de cacao.

Vizita se încheie în atelier, unde un maestru chocolatier prezintă modul de preparare al diferitelor sortimente de ciocolată, care pot fi cumpărate în magazinului muzeului.

Adresa: Rue De Neck 20.

Pagină web: https://www.belgianchocolatevillage.be/home/

 TRAIN WORLD

Clădirea restaurată a fostei gări din cartierul Schaarbeek găzduieşte muzeul trenurilor, alături de alte hale de expoziţie spaţioase.

Muzeul oficial al Companiei Naţionale de Căi Ferate din Belgia prezintă modul în care pasiunea regelui pentru trenuri a dus la dezvoltarea unei dintre cele mai complexe reţele ale vremii, cu locomotive care circulau cu peste 100 de kilometri la oră cu un secol în urmă.

Locomotive de epocă, dintre care unele pot fi văzute şi în interior, prezentate în stilul interactiv specific muzeelor belgiene. Biletul costă 15 euro pentru adulţi şi între 0 şi 11 euro pentru copii, în funcţie de vârstă.

Adresa: Place Princesse Elisabeth 5

Analiză EURACTIV.ro: Un deceniu și jumătate de prezență românească la Bruxelles

 La 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, interesele naționale sunt reprezentate, alături de numărul mare de oficiali și tehnocrați și de o pătură mai puțin cunoscută: românii din organizații și companii influente din Bruxelles.

 “Imaginea pe care România o are în fața europenilor depinde în mare măsură de fiecare român aflat peste granițe. Atât europenii, cât și românii se opresc însă de multe ori asupra aspectelor negative, subestimând realizările comune și succesele individuale care ridică România la același nivel cu toate celelalte state membre ale Uniunii Europene” – spunea Dana Popp, coordonatoarea primului raport despre specialiștii români din Bruxelles realizat după aderarea la Uniunea Europeană, în prezent ofițer de presă la Parlamentul European.

Pentru români, Bruxelles a fost, atât înaintea cât și mai ales după integrarea europeană, probabil cea mai vizibilă capitală din Europa. Puțini, însă, s-au referit la cum este văzută România de la Bruxelles şi care este reprezentarea românească în centrul Europei politice, existând un succes individual al românilor în capitala uniunii. Oameni de comunicare, traineri, directori financiari, avocați, manageri, ingineri, specialiști IT, cercetători promovează, prin munca lor, țara la Bruxelles. ”România nu duce lipsă de oameni motivați, care să o reprezinte, chiar si indirect, la Bruxelles şi care să fie capabili să pună în mișcare mecanismele europene” – arată raportul realizat de Clubul „România – UE” Bruxelles.

Concluzia pe care societatea românească o poate trage din studiul succesului individual al acestor persoane este că integrarea reală în Uniunea Europeană e posibilă prin efortul fiecărui cetățean român în parte.

Majoritatea străinilor nu știu cât de mult se pot baza pe lucrătorii români din cauza unor experiențelor negative, dar o mai bună disciplină managerială poate schimba atitudinile organizaționale. Nu există nici o îndoială că România este o țară productivă, o indicație clară este creșterea economică semnificativă. Acest lucru nu trece neobservat în cercurile de afaceri europene, însă potențialul de afaceri al României trebuie să fie mai bine promovat.

Deși România este bine reprezentată în instituțiile europene de la Bruxelles și are în prezent un cuvânt de spus în Uniunea Europenă, lipsește însă așa-zisul „think tank” românesc, mai multe grupuri de experți, de reflecție, pentru studiul integrării politice și economice, care să ofere sfaturi și idei cu privire la probleme politice sau economice.

În calitate de intermediari, acestea canalizează cunoștințele între cercetători, factorii de decizie politică și societatea civilă. Pentru a reuși, think tank-urile au nevoie de cel puțin patru elemente: idei bune, o coaliție de actori care să sprijine aceste idei, de capacitatea instituțională (inclusiv de resurse) de a cultiva și de a ghida aceste idei într-un context dinamic și de capacitatea de a profita de moment atunci este potrivit. În funcție de perspectivă, grupurile de reflecție fie îmbogățesc spațiul democratic prin efectuarea de cercetări politice și facilitarea dialogului și dezbaterii publice, fie subminează democrația prin promovarea unor politici favorizate de interese corporatiste puternice. România are nevoie să își dezvolte cât mai repede think tank-ul la Bruxelles cu experți bine ancorați în diferite domenii, care să abordeze teme de interes pentru societate.

Mulți, dar reprezentativi?

Din 11,5 milioane de locuitori ai țării, conform Statbel, oficiul statistic belgian, românii reprezintă cea de a doua comunitate de imigranți și al patrulea grup etnic, cu aproximativ 105 mii de persoane în 2020.

O parte dintre ei sunt membri ai Grupului ROMBEL, cea mai larga comunitate virtuala a românilor din Belgia, creată cu 20 de ani în urmă,  având drept scop informarea și liberul schimb de informații.

Clubul „România – UE” Bruxelles a jucat, de asemenea, un rol important în perioada dinaintea aderării și în anii următori, fiind frecventat mai ales de specialiști din instituții și din zona mediul de afaceri.

”În ceea ce privește zona de business, oamenii de afaceri din România trebuie să înțeleagă că doar împreună, prin coagulare sectorială națională, pot să reprezinte o voce credibilă la nivel european. Formarea structurilor industriale naționale, alegerea democratică a reprezentanților, racordarea la federațiile europene și o prezență europeană activă este cheia succesului. Prezența fizică în Bruxelles este crucială pentru sectoarele românești cu valențe de top european” – concluzionează studiul mai sus amintit.

Sectorul neguvernamental din România trebuie să își dezvolte progresiv afilierea la rețelele europene neguvernamentale, majoritatea cu sedii în Bruxelles, deoarece vizibilitatea europeană este necesară în atragerea fondurilor atât de vitale proiectelor derulate.

Dacă analizăm sfera publică europeană, observăm o posibilă segmentare pe anumite subiecte de interes sau în jurul anumitor politici sectoriale europene. De exemplu, avem o comunitate a celor care sunt interesați de politica energetică la nivel european, care interacționează fără nici o barieră teritorială sau lingvistică. Aceste sfere publice sectoriale sunt bine articulate, având de multe ori structuri administrative puternice (precum federațiile europene) și sunt adevărate motoare ale dinamicii legislative. Aceste sfere sectoriale sunt inclusive, cuprinzând atât politicieni sau staff administrativ, experți din sectorul privat sau provenind din societatea civilă. 

O trecere în revistă a sferelor sectoriale arată o reprezentare neproporțională a intereselor românești în principalele entități europene reprezentative pentru diferite domenii (federații industriale, sindicate, ONG-uri, think tank, organizații de consumatori, organizații de profesii liberale, etc). în domenii cu o importanță sporită în ultimii ani, cum ar fi sănătatea și energia, se constată o prezență bună, prin români în funcții de responsabilitate.

În ceea ce privește agricultura, transporturile sau protejarea mediului înconjurător, este loc de mai bine, iar în sectoare precum finanțele, apărarea și cercetarea este nevoie de o prezență mai activă.

Deloc surprinzător, la capitolul digital Româna are o reprezentativitate bună la nivelul entităților europene, la fel și în ceea ce privește educația, inclusiv prin sindicatele afiliate federației sectoriale.

Pavel SINKA

Alexandru ICHIM

Dan LUCA

Foto: Romania2019.eu

Cinci europarlamentari lansează partidul REPER

 

Fostul premier și comisar european Dacian Cioloș a lansat, astăzi, o nouă formațiune politică.

Europarlamentarul a declarat, alături de colegii săi: Ramona Strugariu, Dragoș Pîslaru, Alin Mituța și Dragoș Tudorache că renunță la calitatea de membri ai partidului Uniunea Salvați România.

„Din păcate, conducerea actuală a USR a îndepărtat partidul treptat, dar sigur de valorile și promisiunile cu care noi, eurodeputații aleși pe lista Alianței 2020 USR PLUS, am cerut și obținut votul a 2 milioane de cetățeni români în campania electorală din 2019.

Nu vedem la conducerea USR nici dorința, nici maturitatea de a accepta greșelile trecutului și de a schimba o direcție care duce partidul spre irelevanță politică. Nu mai girăm refuzul de a atrage şi promova competențe (oameni și idei) și de a dezvolta organizația. Vedem un cerc restrâns de membri care își consolidează puterea internă prin mijloace politice neconforme cu valorile noastre și ale electoratului reformist din România. Acest electorat aşteaptă răspunsuri”, susțin cei 5 europarlamentari într-o declarație comună.

Cei cinci aleși români declanșează înființarea partidului REPER – Reînnoim Proiectul European al României – o nouă inițiativă politică de dialog și interacțiune cu societatea și comunitatea de afaceri, care să adune resurse umane și soluții pentru crizele și provocările reale actuale din societatea românească: costul și calitatea vieții, securitatea energetică şi alimentară, statul de drept şi respectul pentru justiție, transformarea climatică și digitală.

Deputații rămân afiliați grupului Renew Europe din Parlamentul European. 

 

Corespondență de la Bruxelles: „Micul parlament” al orașelor și regiunilor

 

Alături de instituțiile europene principale și bine-cunoscute, Bruxelles este sediul a zeci de alte organisme și agenții ale Uniunii Europene.

Comitetul European al Regiunilor (CoR), situat la doar câțiva zeci de metri de clădirea Parlamentului European din Bruxelles, este, practic vocea autorităților locale, de la cel mai mic nivel, cel de comună, până la regiunile de dezvoltare din țările membre.

Comitetul numără 329 de membri, reprezentanți ai autorităților locale și regionale din toate cele 27 de state membre, aleși la nivel local, în țara lor de origine, dar propuși de către guvernul național să facă parte din delegație.

​Membrii CoR sunt grupați, la fel ca în Parlament, în funcție de afilierea lor politică: Partidul Popular European, Partidul Socialist European, Renew Europe, Conversatorii și Reformiștii Europeni, Alianța Europeană și Verzii  dar și după domeniile de interes, în comisiile de specialitate.

Delegația României este formată din 15 membri și 15 supleanți, provenind de la organismele autorităților publice: 6 + 6 membri de la Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România, respectiv câte 3 + 3 de la Asociația Municipiilor din România, Asociația Orașelor din România și Asociația Comunelor din România.

Președintele Delegației României este Adrian Ovidiu Teban, primarul orașului Cugir, printre membri numărându-se primarii Emil Boc și Robert Negoiță și președinții Consiliului Județean Harghita, Borboly Csaba, respectiv Timiș, Alin Nica.

Mandatul este pe cinci ani, dar dacă un membru își pierde funcția aleasă în țara de origine, este înlocuit și în CoR.

Sesiunile plenare au loc de 5-6 ori pe an, cea mai recentă s-a ținut la începutul acestei luni.

O dată la doi ani are loc și un summit, cel din 2019 a avut loc la București, iar primul de după pandemie se va organiza în Franța, la Marseille.

„Există un echilibru de reprezentativitate geografică și pe sexe, care se stabilește în baza procentelor obținute de partide la alegerile pentru Parlamentul European ” – a explicat Raluca Norel, ofițer de presă al Grupului EPP în Comitetul European al Regiunilor.

Instituțiile europene sunt obligate să solicite avizul Comitetului European al Regiunilor și al Comitetului Economic și Social (despre care vom scrie într-un alt material) și să dea apoi feedback.

CoR organizează consultări pentru a colecta informații din partea autorităților locale și regionale, a experților și a altor părți interesate, care au astfel posibilitatea de a contribui la avizele propuse de membrii CoR spre adoptare, la nivelul UE.

Avizul este elaborat de un raportor numit, care se consultă cu toate părțile implicate în problema respectivă (autorități, societate civilă, patronate, specialiști etc.).

Delegația română este activă, puncte din avizul referitor la colaborarea dintre universități la nivel european fiind preluate recent de Parlamentul European.

De asemenea, CoR coordonează o serie de rețele, care permit regiunilor și orașelor să facă schimb de bune practici. Această posbilitate este apreciată de autoritățile locale din România, care au implemenatat deja proiecte după modelul altor state.

Ziua Porților Deschide, organizată la sediul instituției în fiecare toamnă, adună, pe lângă experți care discută în cadrul unor seminarii și producători din țările membre, care prezintă preparate cu specific local.

Foto: Uniunea Europeană / Comitetul European al Regiunilor

Tichete gratuite și reduceri, în Anul european al tineretului

 

În prima rundă a acțiunii DiscoverEU din cadrul programului Erasmus+, 1562 de tineri români în vârstă de 18 ani au fost selectați să călătorească în întreaga Europă – transmite Reprezentanța Comisiei Europene în România.

35 000 de tineri cu vârstă de 18 ani din toate țările membre ale Uniunii Europene au fost selectați să călătorească gratuit pe continent, în ciclul care marchează intrarea proiectului în cadrul programul Erasmus+.

Datorită acestei modificări și a finanțării excepționale acordate, cu ocazia Anului european al tineretului 2022, în acest an se vor pune la dispoziție 70 000 de permise de călătorie, în cele două sesiuni.

La sesiunea curentă s-au înscris aproape 69 000 de tineri, următoarea fiind organizată în luna octombrie.

Participanții vor primi și noul card DiscoverEU, care va oferi peste 40 000 de posibilități de reducere la cazare, alimente, cultură și alte servicii.

În premieră, de proiectul DiscoverEU beneficiază și tineri din Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Macedonia de Nord, Serbia și Turcia, țări participante la programul Erasmus+.

Comună românească, model de integrare a minorităţilor

 

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a anunţat câştigătorii câștigătorii primei ediții a premiului „Capitalele incluziunii și diversității”.

Câștigătorii provin din cinci state membre: Croația, Germania, România, Spania și Suedia şi au primit recunoaștere pentru activitatea pe care au depus-o în vederea creării de societăți mai echitabile, promovând diversitatea și incluziunea în ceea ce privește sexul, originea rasială și etnică, religia și convingerile, dizabilitățile, vârsta, drepturile persoanelor LGBTIQ și integrarea romilor.

La categoria privind incluziunea romilor, comuna Grădinari din județul Olt s-a clasat pe locul trei, după Andaluzia (Spania) şi Göteborg (Suedia).

Pentru toate categoriile, un juriu de experți a atribuit puncte pentru o serie de criterii, inclusiv natura și sfera inițiativelor, impactul acestora și implicarea persoanelor expuse discriminării în procesul de elaborare a politicilor.

Tot zilele trecute au fost desemnate cele 100 de orașe din UE care vor participa la misiunea UE pentru 100 de orașe inteligente și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2030. 

Oraşele se află în toate cele 27 de state membre, iar alte 12 orașe se află în țări asociate sau cu potențial de a fi asociate la programul Orizont Europa, programul UE pentru cercetare și inovare.

 Misiunea va primi finanțare în valoare de 360 milioane euro, în cadrul programului Orizont Europa pentru perioada 2022-2023, pentru a demara căile de inovare către neutralitatea climatică până în 2030.

România participă la acest program cu trei localități: capitala București şi orașele Cluj-Napoca şi Suceava.

Foto: Mikael Good / Google Maps

Mărturiile unui europarlamentar român, după vizita din Ucraina

 

Vlad Gheorghe, reprezentant al României în Parlamentul European, a făcut parte din delegația oficială care a însoțit-o pe Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și pe Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell, în vizita lor din Ucraina.

Europarlamentarul USR a plecat de la sesiunea plenară din Strasbourg spre Varșovia (Polonia), iar de acolo a călătorit în Ucraina.

„Am ajuns la Kiev după un drum lung, cu reguli stricte pentru securitatea întregii delegații. Am fost însoțiți de pază armată, iar echipamentul de protecție l-am primit cu instrucțiuni clare - TREBUIE purtat integral în toate momentele în care ne deplasăm în exterior. Cam 5 kg are casca, 20 vesta. Alături de noi au fost soldați - femei și bărbați - care mergeau la post. Determinarea lor, hotărârea care li se citea pe chip... Ucraina nu poate pierde cu așa Oameni în slujba ei” – a relatat politicianul.

Alesul a postat mai multe imagini și videoclipuri pe pagina sa de Facebook, dar numai după întoarcerea în țară, din motive de securitate și va continua să prezinte detalii și în zilele următoare.

„Din nou în Ucraina, de data asta la Kiev, la Bucha şi Irpin. Imaginile Răului absolut. Ce s-a întâmplat acolo nu e război, ci crimă. Odioasă, de negândit şi care trebuie pedepsită pe toate căile posibile. Românii sunt alături de ucraineni şi de întreaga Europă” – a mai scria deputatul.

Sprijin din fonduri europene pentru Aeroportul Internațional Arad

 

Comisia Europeană a aprobat o schemă românească în valoare de 1 milion de euro pentru a sprijini companiile aeriene care își încep activitatea pe aeroportul din Arad în contextul pandemiei de coronavirus – a anunțat reprezentanța din România a instituției.

Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat și prevede subvenții directe de până la 600 000 de euro pe întreprindere.

Măsura va fi deschisă tuturor companiilor aeriene interesate care își încep activitatea pe aeroportul operat de Consiliul Județean Arad, printr-o procedură deschisă și transparentă.

Măsura este menită să sprijine activitatea operatorilor aerieni și redresarea economică a regiunii în contextul pandemiei de coronavirus.

În prezent, nu există curse regulate de pe aeroportul care deservește județul Arad, doar chartere, pe timpul verii, pentru turiștii care pleacă în concediu în Turcia sau Egipt.

Foto: Aeroportul Internațional Arad / Facebook

Opt din zece români au încredere în NATO

 

Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) a publicat raportul său anual, un rezumat complex, de peste 150 de pagini, al activității militare, dar și al dialogului cu publicul.

La capitolul Comunicare, se amintește despre campania #WeAreNATO, implementată în zece țări membre, printre care și România, în care s-a prezentat istoria organizației „într-un stil viu, colorat”.

În raport se prezintă și rezultatele unui sondaj de opinie realizat în cele 30 de țări membre.

Cetățenii au fost rugați să răspundă la întrebarea „Dacă ați putea vota pentru sau împotriva apartenenței țării dvs. la NATO, cum ați vota?”.

Per ansamblu, 62 din populație ar fi de acord, procent rămas neschimbat față de anul 2020.

În ceea ce privește România, 79% dintre respondenți ar vota pentru păstrarea statutului de membru. Acest procent plasează țara noastră pe locul trei al încrederii în NATO, după Polonia (84%), Albania și Lituania (cu câte 82%), la egalitate cu Portugalia și urmat îndeaproape de Danemarca (77%).

14% dintre cetățenii români chestionați nu au știut să răspundă, iar 7% sunt împotriva apartenenței la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord.

Dintre țările vecine, Ungaria are un procent ridicat de încredere în organizație, cu 71%, în timp ce bulgarii sunt mai împărțiți la acest capitol, dar 54% s-au declarat pentru.

Sondajul a fost realizat în perioada noiembrie – decembrie 2021, nereflectând eventualele schimbări de opinie cauzate de războiul din Ucraina.

NATO este una dintre principalele organizaţii internaţionale la nivel mondial, o alianţă politică şi militară, formată din 30 de ţări membre din Europa şi America de Nord.

Membrii cooperează în domeniul securităţii şi al apărării, astfel, NATO oferă o legătură unică între cele două continente pentru cooperarea politică şi de securitate.

Foto: NATO / Facebook

Românii, în top după țări arabe

 

Cetățenii români conduc, pentru al treilea an consecutiv, clasamentul cetățenilor Uniunii Europene care obțin cetățenia unui alt stat membru.

Conform Eurostat, în anul 2020, nu mai puțin de 28 700 de români au primit cetățenia unei alte țări UE, ceea ce reprezintă locul patru, cu 4% din totalul de 729 000 de persoane.

40% dintre aceștia au optat pentru cetățenia Republicii Italiene.

Primele trei locuri sunt ocupate de persoane mutate din afara blocului comunitar: Maroc (68 900 de persoane), Siria (50 200) și Albania (.40 500).

Un număr de 12 500 de polonezi și 8 200 de italieni au cerut și primit cetățenia altui stat din blocul comunitar.

În schimb, România este printre țările care au înregistrat cele mai mari scăderi în ceea ce privește numărul solicitanților de cetățenie: cu 4 000 mai puține decât în 2019, se arată în raportul publicat de departamentul responsabil de publicarea unor statistici comparabile pentru tot teritoriul UE.