Majoritatea europarlamentarilor români susține lovirea de ținte rusești

 

Moțiunea cu privire la sprijinul financiar și militar continuu al Ucrainei de către statele membre ale Uniunii Europene a fost adoptată în 19 septembrie de Parlamentul European și a provocat furia Rusiei.

Vyacheslav Volodin, președintele Camerei inferioare a Dumei de Stat, a spus că ar dura 3 minute și 20 de secunde până sistemul rusesc Satan II ar putea lovi sediul din Strasbourg al Parlamentului European.

Decizia nu aduce obligații legale statelor membre, dar este un mesaj politic puternic din partea plenului.

Dintre cei 33 de aleși români, 27 au fost prezenți la Strasbourg și și-au exprimat votul.

Inițiativa a fost votată de Dan Barna (USR, Renew), Adrian Benea (PSD, S&D), Daniel Buda (PNL, EPP), Rareș Bogdan (PNL, EPP), Gheorghe Cârciu (PSD, S&D), Vasile Dîncu (PSD, S&D), Gheorghe Falcă (PNL, EPP), Mircea Hava (PNL, EPP), Claudiu Manda (PSD, S&D), Dan Motreanu (PNL, EPP), Siegfrid Mureșan (PNL, EPP), Ștefan Mușoiu (PSD, S&D), Victor Negrescu (PSD, S&D), Dan Nica (PSD, S&D), Virgil Popescu (PNL, EPP), Mihai Tudose (PSD, S&D), Vlad Voiculescu (USR, Renew) și Adina Vălean (PNL, EPP).

Deputații AUR: Adrian Axinia, Gheorghe Piperea, Șerban Sturdza, Georgiana Teodorescu, Claudiu Târziu, ca majoritatea celor din grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), precum și reprezentanții SOS, neafiliați la niciun grup parlamentar, Diana Șoșoacă și Luis Lazarus, au votat împotriva moțiunii.

Maria Grapini (PUSL, S&D) și Winkler Iuliu (UDMR, EPP) s-au abținut.

Viitorul comisar Roxana Mânzatu, socialista Gabriela Firea, conservatorul Cristian Terheș, liderul PMP Eugen Tomac, Vincze Lóránt de la UDMR și vicepreședintele Verzilor, Nicolae Ștefănuță, nu au fost prezenți la vot.  

Ex-miniştri, independent ecologist şi româncă stabilită în Suedia, printre noii eurodeputaţi

 

Noul Parlament European va avea mulţi membri aflaţi la primul mandat, care vor să aducă idei noi în dezbaterile de la Bruxelles şi Strasbourg.

În ceea ce priveşte delegaţia României, dintre cei 33 de eurodeputaţi, 15 sunt feţe noi.

Gabriela Firea, fostul vice-premier Vasile Dîncu, fostul secretar de stat Gheorghe Cârciu, ex-ministrul Vigil Popescu, deputatul Ştefan Muşoiu şi fosta membră a Parlamentului României Roxana Mînzatu sunt aleşii PNL-PSD aflaţi la primul mandat în Parlamentul European.

La AUR, cinci din cei şase aleşi vor reprezenta pentru prima dată România la Bruxelles: deputatul Claudiu Târziu, avocaţii Gheorghe Piperea şi Maria-Georgiana Teodorescu, deputatul Adrian Axinia şi arhitectul Şerban Sturdza, descendentul cunoscutei familii boierești.

Fostul preşedinte USR, Dan Barna şi fostul ministru Vlad Voiculescu vor activa şi ei, de acum, în afara ţării.

Avocata Diana Şoşoacă şi realizatorul TV Luis Lazarus vor merge în culorile formaţiei S.O.S. România.

După zece ani, România va avea, din nou, eurodeputat independent, în persoana lui Nicolae Ştefănuţă, afiliat Grupului Verzilor, unde îndeplinește funcția de vicepreședinte.

Profesorul în drept Alice Teodorescu Måwe, stabilită în Suedia şi cunoscută ca un comentator liberal, a obţinut un mandat de europarlamentar pe lista Creştin Democraţilor (KD).

Eurodeputata Gál Kinga, născută la Cluj-Napoca şi crescută la Oradea, continuă în PE în culorile FIDESZ, pentru Ungaria, fiind eurodeputată din 2014.

Arădeni cu șanse să ne reprezinte la Bruxelles

 

La finalul acestei săptămâni începe campania electorală pentru alegerile europarlamentare.

Biroul Electoral Central a aprobat listele depuse de 12 formațiuni politice și patru candidați independenți. Printre aceștia se află și candidați arădeni.

Alegătorii pot vota Alianţa Electorală PSD PNL, Alianţa Dreapta Unită USR-PMP-Forţa Dreptei, România Socialistă, Alianţa AUR, Partidul S.O.S. România, Partidul Alternativa Dreaptă, Partidul Umanist Social Liberal, Partidul Reînnoim Proiectul European al României, Uniunea Democrată Maghiară din România, Partidul România Mare, Partidul Patrioţilor şi Partidul Diaspora Unită.

Acestora li se adaugă candidații independenți Pîrvănescu Paula-Marinela, Gheorghe Vlad-Dan, Ştefănuţă Nicolae-Bogdănel şi Şoşoacă Dumitru-Silvestru.

În cursa electorală regăsim mai mulți politicieni arădeni, unii dintre ei cu șanse reale să ajungă în Parlamentul European.

Liberalul Gheorghe Falcă se află pe locul 16, ceea ce îi asigură, la mustață, încă un mandat la Bruxelles.

Celălalt europarlamentar arădean în funcție, Vlad Botoș, poate sta liniștit: locul patru de pe lista Dreptei Unite îi garantează încă cinci ani în legislativul european.

Fostul parlamentar Lia Ardelean se află locul secund la PUSL, partid cotat la 4% în ultimul sondaj, deci, cu puțin noroc, ar putea ajunge în Parlamentul European.

Deputatul UDMR Faragó Péter este pe locul 6, formațiunea având până acum doi europarlamentari.

Candidaţii români au nevoie de cele mai multe semnături la europarlamentare

 

Persoanele sau formațiunile politice care doresc să se înscrie în oricare cursă electorală au nevoie de un număr de semnături de susținere din partea cetățenilor.

Cetăţenii sunt rugaţi să completeze un tabel cu numele, prenumele, data naşterii, seria şi numărul actului de identitate.

Pentru alegerile pentru Parlamentul European, independenţii au nevoie de aproape 100 000 de semnături, iar partidele de susţinerea a aproape 200 000 de persoane cu drept de vot, adică minim 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral. 

Acesta este, de departe, cel mai mare număr solicitat între ţările din Uniunea Europeană. În ţări, precum Cipru, Franţa, sau Portugalia nu se cer liste de semnături, în Germania e nevoie de 4 000, iar în Italia 30 000 de susţinători.

Problema de care se plâng unii candidaţi este că susţinerea se poate exprima doar fizic, cu pixul pe lista de semnături, nu şi în format electronic.

ExpertForum constată că numărul de semnături de susținere pentru depunerea candidaturilor este foarte mare și nu există o metodologie clară și reglementată de verificare a acestora, ceea ce ridică semne de întrebare privind integritatea procesului.

„Procesul de verificare nu poate fi observat. Un alegător poate susține un singur candidat, ceea ce limitează numărul de competitor”  – mai notează experții ONG-ului, Septimius Pârvu şi Laura Ștefan, în raportul intitulat „Problemele grave ale legislațieipentru europarlamentare”.

USR a cerut, anul trecut, reducerea la jumătate a numărului de semnături necesare şi posibilitatea susţinerii mai multori candidaţi, dar propunerea a fost respinsă de Senat.

Astfel că partidele au început să strângă semnăturile.

Prima a fost Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), care a demarat campania la 1 martie, profitând şi de acţiunile cu ocazia zilelor de 1 şi 8 Martie.

Europarlamentarul Nicu Ştefănuţă candidează independent şi recrutează voluntari pentru a aduna cele 100 000 de semnături necesare.

Partidele mari se bucură se logistica oferită de organizaţiile locale din toată ţara şi reuşesc repede să îşi asigure susținerea a 200 000 de persoane cu drept de vot.