Cinci europarlamentari lansează partidul REPER

 

Fostul premier și comisar european Dacian Cioloș a lansat, astăzi, o nouă formațiune politică.

Europarlamentarul a declarat, alături de colegii săi: Ramona Strugariu, Dragoș Pîslaru, Alin Mituța și Dragoș Tudorache că renunță la calitatea de membri ai partidului Uniunea Salvați România.

„Din păcate, conducerea actuală a USR a îndepărtat partidul treptat, dar sigur de valorile și promisiunile cu care noi, eurodeputații aleși pe lista Alianței 2020 USR PLUS, am cerut și obținut votul a 2 milioane de cetățeni români în campania electorală din 2019.

Nu vedem la conducerea USR nici dorința, nici maturitatea de a accepta greșelile trecutului și de a schimba o direcție care duce partidul spre irelevanță politică. Nu mai girăm refuzul de a atrage şi promova competențe (oameni și idei) și de a dezvolta organizația. Vedem un cerc restrâns de membri care își consolidează puterea internă prin mijloace politice neconforme cu valorile noastre și ale electoratului reformist din România. Acest electorat aşteaptă răspunsuri”, susțin cei 5 europarlamentari într-o declarație comună.

Cei cinci aleși români declanșează înființarea partidului REPER – Reînnoim Proiectul European al României – o nouă inițiativă politică de dialog și interacțiune cu societatea și comunitatea de afaceri, care să adune resurse umane și soluții pentru crizele și provocările reale actuale din societatea românească: costul și calitatea vieții, securitatea energetică şi alimentară, statul de drept şi respectul pentru justiție, transformarea climatică și digitală.

Deputații rămân afiliați grupului Renew Europe din Parlamentul European. 

 

Corespondență de la Bruxelles: „Micul parlament” al orașelor și regiunilor

 

Alături de instituțiile europene principale și bine-cunoscute, Bruxelles este sediul a zeci de alte organisme și agenții ale Uniunii Europene.

Comitetul European al Regiunilor (CoR), situat la doar câțiva zeci de metri de clădirea Parlamentului European din Bruxelles, este, practic vocea autorităților locale, de la cel mai mic nivel, cel de comună, până la regiunile de dezvoltare din țările membre.

Comitetul numără 329 de membri, reprezentanți ai autorităților locale și regionale din toate cele 27 de state membre, aleși la nivel local, în țara lor de origine, dar propuși de către guvernul național să facă parte din delegație.

​Membrii CoR sunt grupați, la fel ca în Parlament, în funcție de afilierea lor politică: Partidul Popular European, Partidul Socialist European, Renew Europe, Conversatorii și Reformiștii Europeni, Alianța Europeană și Verzii  dar și după domeniile de interes, în comisiile de specialitate.

Delegația României este formată din 15 membri și 15 supleanți, provenind de la organismele autorităților publice: 6 + 6 membri de la Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România, respectiv câte 3 + 3 de la Asociația Municipiilor din România, Asociația Orașelor din România și Asociația Comunelor din România.

Președintele Delegației României este Adrian Ovidiu Teban, primarul orașului Cugir, printre membri numărându-se primarii Emil Boc și Robert Negoiță și președinții Consiliului Județean Harghita, Borboly Csaba, respectiv Timiș, Alin Nica.

Mandatul este pe cinci ani, dar dacă un membru își pierde funcția aleasă în țara de origine, este înlocuit și în CoR.

Sesiunile plenare au loc de 5-6 ori pe an, cea mai recentă s-a ținut la începutul acestei luni.

O dată la doi ani are loc și un summit, cel din 2019 a avut loc la București, iar primul de după pandemie se va organiza în Franța, la Marseille.

„Există un echilibru de reprezentativitate geografică și pe sexe, care se stabilește în baza procentelor obținute de partide la alegerile pentru Parlamentul European ” – a explicat Raluca Norel, ofițer de presă al Grupului EPP în Comitetul European al Regiunilor.

Instituțiile europene sunt obligate să solicite avizul Comitetului European al Regiunilor și al Comitetului Economic și Social (despre care vom scrie într-un alt material) și să dea apoi feedback.

CoR organizează consultări pentru a colecta informații din partea autorităților locale și regionale, a experților și a altor părți interesate, care au astfel posibilitatea de a contribui la avizele propuse de membrii CoR spre adoptare, la nivelul UE.

Avizul este elaborat de un raportor numit, care se consultă cu toate părțile implicate în problema respectivă (autorități, societate civilă, patronate, specialiști etc.).

Delegația română este activă, puncte din avizul referitor la colaborarea dintre universități la nivel european fiind preluate recent de Parlamentul European.

De asemenea, CoR coordonează o serie de rețele, care permit regiunilor și orașelor să facă schimb de bune practici. Această posbilitate este apreciată de autoritățile locale din România, care au implemenatat deja proiecte după modelul altor state.

Ziua Porților Deschide, organizată la sediul instituției în fiecare toamnă, adună, pe lângă experți care discută în cadrul unor seminarii și producători din țările membre, care prezintă preparate cu specific local.

Foto: Uniunea Europeană / Comitetul European al Regiunilor

Tichete gratuite și reduceri, în Anul european al tineretului

 

În prima rundă a acțiunii DiscoverEU din cadrul programului Erasmus+, 1562 de tineri români în vârstă de 18 ani au fost selectați să călătorească în întreaga Europă – transmite Reprezentanța Comisiei Europene în România.

35 000 de tineri cu vârstă de 18 ani din toate țările membre ale Uniunii Europene au fost selectați să călătorească gratuit pe continent, în ciclul care marchează intrarea proiectului în cadrul programul Erasmus+.

Datorită acestei modificări și a finanțării excepționale acordate, cu ocazia Anului european al tineretului 2022, în acest an se vor pune la dispoziție 70 000 de permise de călătorie, în cele două sesiuni.

La sesiunea curentă s-au înscris aproape 69 000 de tineri, următoarea fiind organizată în luna octombrie.

Participanții vor primi și noul card DiscoverEU, care va oferi peste 40 000 de posibilități de reducere la cazare, alimente, cultură și alte servicii.

În premieră, de proiectul DiscoverEU beneficiază și tineri din Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Macedonia de Nord, Serbia și Turcia, țări participante la programul Erasmus+.

Comună românească, model de integrare a minorităţilor

 

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a anunţat câştigătorii câștigătorii primei ediții a premiului „Capitalele incluziunii și diversității”.

Câștigătorii provin din cinci state membre: Croația, Germania, România, Spania și Suedia şi au primit recunoaștere pentru activitatea pe care au depus-o în vederea creării de societăți mai echitabile, promovând diversitatea și incluziunea în ceea ce privește sexul, originea rasială și etnică, religia și convingerile, dizabilitățile, vârsta, drepturile persoanelor LGBTIQ și integrarea romilor.

La categoria privind incluziunea romilor, comuna Grădinari din județul Olt s-a clasat pe locul trei, după Andaluzia (Spania) şi Göteborg (Suedia).

Pentru toate categoriile, un juriu de experți a atribuit puncte pentru o serie de criterii, inclusiv natura și sfera inițiativelor, impactul acestora și implicarea persoanelor expuse discriminării în procesul de elaborare a politicilor.

Tot zilele trecute au fost desemnate cele 100 de orașe din UE care vor participa la misiunea UE pentru 100 de orașe inteligente și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2030. 

Oraşele se află în toate cele 27 de state membre, iar alte 12 orașe se află în țări asociate sau cu potențial de a fi asociate la programul Orizont Europa, programul UE pentru cercetare și inovare.

 Misiunea va primi finanțare în valoare de 360 milioane euro, în cadrul programului Orizont Europa pentru perioada 2022-2023, pentru a demara căile de inovare către neutralitatea climatică până în 2030.

România participă la acest program cu trei localități: capitala București şi orașele Cluj-Napoca şi Suceava.

Foto: Mikael Good / Google Maps