Româncele, în topul „reconciliatorilor” din Parlamentul European

 

Trei reprezentante ale României se regăsesc în topul întocmit de organizaţia VoteWatch Europe, care analizează activitatea membrilor Parlamentului European.

Specialiștii au măsurat „conectivitatea” deputaților europeni verificând cine cu cine își unește forțele la redactarea amendamentelor. 

Pe lângă colaborarea cu colegii de grup parlamentar, e nevoie de europarlamentari care construiesc rețele puternice între grupuri și transnaționale.

VoteWatch Europe a întocmit un top 20, în care se regăsesc aleşi din Lituania, Belgia (2), Malta, Polonia, Slovenia (2), Cipru (2), Slovacia (2), România (3), Franţa (2), Grecia, Republica Cehă, Bulgaria şi Olanda.

Chiar dacă primele două locuri sunt ocupate de Petras Auštrevičius şi Olivier Chastel, doar o treime dintre politicienii incluşi în top sunt bărbaţi.

Dintre români, cea mai bine clasată este Ramona Strugariu, din grupul Renew Europe (USR PLUS), pe locul 9, cu 73 de puncte, fiind în contact cu colegi din 20 de ţări, din cinci grupuri parlamentare, în afară de cea din care face parte.

Ea este urmată de Carmen Avram, din Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților – S&D (PSD), pe locul 10, cu 72 de puncte. Specialiştii au calculat că ea a ajuns la europarlamentari de 21 de naţionalităţi, din alte cinci grupuri parlamentare.

Cea de a treia româncă din top 20 este Rovaba Plumb, tot din Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților – S&D (PSD), pe locul 15, care a negociat cu politicieni din 20 de ţări, membri a trei grupuri politice din Parlamentul European, diferite de cea din care face parte.

Foto: Parlamentul European

Cetățenii au mai multă încredere în primărie, decât în guvern

 

Comitetul European al Regiunilor (CoR) a realizat primul Barometru regional și local anual UE, publicat în 12 octombrie.

Cercetarea sociologică, la care au participat peste 26 000 de cetățeni din statele membre ale Uniunii Europene, se concentrează pe impactul pandemiei de COVID-19 asupra autorităților regionale și locale.

Acestea au fost în prima linie a crizei economice și sunt, de asemenea, cheia revenirii economice.

Capitala, vestul și centrul României apar în rândul regiunilor mai bine pregătite din UE, având un număr de peste 700 de paturi de spital per 10 000 de locuitori.

Fondurile europene au fost utilizate pentru a combate pandemia.

Raportul dă exemplu, printre altele, Spitalul Județean Arad, care a redirecționat fonduri câștigate prin programul Interreg pentru a achiziționa echipament de terapie intensivă pentru tratamentul bolnavilor de coronavirus.

Pe plan economic, peste jumătate din cele 300 de municipalități și regiuni întrebate resimt un impact puternic al coronavirusului, iar încă o treime unul moderat, sub forma scăderii veniturilor, iar în cazul orașelor mari procentul se apropie de 80%.

Autorii studiului au întrebat cetățenii în ce politici europene ar trebui să aibă mai multă influență regiunile și orașele.

45% dintre cei intervievați au considerat numit sănătatea, urmată de ocuparea forței de muncă și problemele sociale (43%), educație, învățământ și cultură (40%) și economia (37%).

Barometrul regional și local anual UE arată că cetățenii au cea mai mare încredere în autoritățile locale și regionale: 52%, urmează Uniunea Europeană, cu 47% și abia apoi guvernul național, despre care 43% că au „încredere totală”.

Privind spre viitor, două treimi dintre respondenți au fost de părere că autoritățile locale nu au destulă influență asupra deciziilor care se iau la nivelul întregii Uniuni Europene.

58% consideră că acordarea de puteri sporite acestora va avea impact pozitiv asupra abilității UE de a rezolva problemele.

Comitetul European al Regiunilor (CoR) este un organism consultativ al UE, format din reprezentanți ai celor 27 de state membre, aleși la nivel local și regional. Prin intermediul CoR, aceștia își pot exprima în mod direct opiniile cu privire la legislația UE care are impact asupra regiunilor și orașelor.

Foto: CoR/Facebook

Tânăr jurist specializat pe fonduri europene va fi cel mai nou europarlamentar român

 

Cel de al nouălea clasat pe lista pentru alegerile europarlamentare din mai 2019, Vlad Gheorghe, este prezentat pe pagina de internet a USR PLUS, alături de ceilalți șapte europarlamentari ai alianței.

Bucureșteanul în vârstă de 35 de ani, este jurist și a lucrat pentru ONG-uri și companii private care derulau proiecte cu fonduri europene în domenii ca infrastructură, mediu, resurse umane.

Din 2016 este membru al echipei juridice USR din Parlamentul României.

Căsătorit, tatăl a doi copii mici, este activ pe rețelele de socializare, pagina sa oficială de Facebook este urmărită de peste 18 000 de persoane.

Participant la protestul din 10 august 2018 din Piața Victoriei, a lansat ulterior proiectul RefuzAbuz.ro, o comunitate care să lupte civic și juridic împotriva celor care folosesc funcțiile publice din bani publici în interes propriu sau de partid pentru sabotarea justiției și democrației. 

Printre prioritățile viitorului europarlamentar apar crearea unui regulament UE anticorupție pentru uniformizarea definițiilor faptelor de corupție, a criteriilor de integritate pentru accesul la funcții publice, precum și adoptarea de directive UE pentru alocarea unui procent minim din bugetele locale pentru proiecte cetățenești și pentru crearea infrastructurii digitale pentru consultarea cetățenilor despre activitățile și deciziile UE.

Vlad Gheorghe urmează să depună jurământul, după ce Clotilde Armand își dă demisia din Parlamentul European pentru a deveni primarului Sectorului 1 din București.