La 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, interesele naționale sunt reprezentate, alături de numărul mare de oficiali și tehnocrați și de o pătură mai puțin cunoscută: românii din organizații și companii influente din Bruxelles.
“Imaginea pe care România o are în fața
europenilor depinde în mare măsură de fiecare român aflat peste granițe. Atât
europenii, cât și românii se opresc însă de multe ori asupra aspectelor
negative, subestimând realizările comune și succesele individuale care ridică
România la același nivel cu toate celelalte state membre ale Uniunii Europene”
– spunea Dana Popp, coordonatoarea primului raport despre specialiștii români
din Bruxelles realizat după aderarea la Uniunea Europeană, în prezent ofițer de
presă la Parlamentul European.
Pentru români, Bruxelles a fost, atât
înaintea cât și mai ales după integrarea europeană, probabil cea mai vizibilă
capitală din Europa. Puțini, însă, s-au referit la cum este văzută România de
la Bruxelles şi care este reprezentarea românească în centrul Europei politice,
existând un succes individual al românilor în capitala uniunii. Oameni de
comunicare, traineri, directori financiari, avocați, manageri, ingineri,
specialiști IT, cercetători promovează, prin munca lor, țara la Bruxelles.
”România nu duce lipsă de oameni motivați, care să o reprezinte, chiar si
indirect, la Bruxelles şi care să fie capabili să pună în mișcare mecanismele
europene” – arată raportul realizat de Clubul „România – UE” Bruxelles.
Concluzia pe care societatea românească o
poate trage din studiul succesului individual al acestor persoane este că
integrarea reală în Uniunea Europeană e posibilă prin efortul fiecărui cetățean
român în parte.
Majoritatea străinilor nu știu cât de mult se
pot baza pe lucrătorii români din cauza unor experiențelor negative, dar o mai
bună disciplină managerială poate schimba atitudinile organizaționale. Nu
există nici o îndoială că România este o țară productivă, o indicație clară
este creșterea economică semnificativă. Acest lucru nu trece neobservat în
cercurile de afaceri europene, însă potențialul de afaceri al României trebuie
să fie mai bine promovat.
Deși România este bine reprezentată în
instituțiile europene de la Bruxelles și are în prezent un cuvânt de spus în
Uniunea Europenă, lipsește însă așa-zisul „think tank” românesc, mai multe
grupuri de experți, de reflecție, pentru studiul integrării politice și
economice, care să ofere sfaturi și idei cu privire la probleme politice sau
economice.
În calitate de intermediari, acestea
canalizează cunoștințele între cercetători, factorii de decizie politică și
societatea civilă. Pentru a reuși, think tank-urile au nevoie de cel puțin
patru elemente: idei bune, o coaliție de actori care să sprijine aceste idei,
de capacitatea instituțională (inclusiv de resurse) de a cultiva și de a ghida
aceste idei într-un context dinamic și de capacitatea de a profita de moment
atunci este potrivit. În funcție de perspectivă, grupurile de reflecție fie
îmbogățesc spațiul democratic prin efectuarea de cercetări politice și
facilitarea dialogului și dezbaterii publice, fie subminează democrația prin
promovarea unor politici favorizate de interese corporatiste puternice. România
are nevoie să își dezvolte cât mai repede think tank-ul la Bruxelles cu experți
bine ancorați în diferite domenii, care să abordeze teme de interes pentru
societate.
Mulți, dar reprezentativi?
Din 11,5 milioane de locuitori ai țării,
conform Statbel,
oficiul statistic belgian, românii reprezintă cea de a doua comunitate de
imigranți și al patrulea grup etnic, cu aproximativ 105 mii de persoane în
2020.
O parte dintre ei sunt membri ai Grupului
ROMBEL, cea mai larga comunitate virtuala a românilor din Belgia, creată cu 20
de ani în urmă, având drept scop informarea și liberul schimb de
informații.
Clubul „România – UE” Bruxelles a jucat, de
asemenea, un rol important în perioada dinaintea aderării și în anii următori,
fiind frecventat mai ales de specialiști din instituții și din zona mediul de
afaceri.
”În ceea ce privește zona de business,
oamenii de afaceri din România trebuie să înțeleagă că doar împreună, prin
coagulare sectorială națională, pot să reprezinte o voce credibilă la nivel
european. Formarea structurilor industriale naționale, alegerea democratică a
reprezentanților, racordarea la federațiile europene și o prezență europeană
activă este cheia succesului. Prezența fizică în Bruxelles este crucială pentru
sectoarele românești cu valențe de top european” – concluzionează studiul mai
sus amintit.
Sectorul neguvernamental din România trebuie
să își dezvolte progresiv afilierea la rețelele europene neguvernamentale,
majoritatea cu sedii în Bruxelles, deoarece vizibilitatea europeană este
necesară în atragerea fondurilor atât de vitale proiectelor derulate.
Dacă analizăm sfera publică europeană,
observăm o posibilă segmentare pe anumite subiecte de interes sau în jurul
anumitor politici sectoriale europene. De exemplu, avem o comunitate a celor
care sunt interesați de politica energetică la nivel european, care
interacționează fără nici o barieră teritorială sau lingvistică. Aceste sfere
publice sectoriale sunt bine articulate, având de multe ori structuri
administrative puternice (precum federațiile europene) și sunt adevărate
motoare ale dinamicii legislative. Aceste sfere sectoriale sunt inclusive,
cuprinzând atât politicieni sau staff administrativ, experți din sectorul
privat sau provenind din societatea civilă.
O trecere în revistă a sferelor sectoriale
arată o reprezentare neproporțională a intereselor românești în principalele
entități europene reprezentative pentru diferite domenii (federații
industriale, sindicate, ONG-uri, think tank, organizații de consumatori,
organizații de profesii liberale, etc). în domenii cu o importanță sporită în
ultimii ani, cum ar fi sănătatea și energia, se constată o prezență bună, prin
români în funcții de responsabilitate.
În ceea ce privește agricultura,
transporturile sau protejarea mediului înconjurător, este loc de mai bine, iar
în sectoare precum finanțele, apărarea și cercetarea este nevoie de o prezență
mai activă.
Deloc surprinzător, la capitolul digital
Româna are o reprezentativitate bună la nivelul entităților europene, la fel și
în ceea ce privește educația, inclusiv prin sindicatele afiliate federației
sectoriale.
Pavel SINKA
Alexandru
ICHIM
Dan LUCA
Foto: Romania2019.eu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu