miercuri, 15 ianuarie 2025

Rezultate măsurate în experiențele frumoase a mii de copii defavorizați, beneficiari ai Granturilor SEE și Norvegiene

 

„Pentru mine, a fost emoționant să văd cât de mult se bucură, la piscină, copii care au fost plecați în tabără pentru prima dată în viața lor” – și-a încheiat prezentarea Erika Molnar, coordonatoarea din partea Primăriei Orașului Pecica a proiectului „Creșterea incluziunii și abilitării romilor în orașul Pecica”, în fața a peste o sută de participanți sosiți din toată țara la Conferința de bilanț a Programului „Dezvoltare locală”, finanțat prin Granturile SEE și Norvegiene 2014-2021.



Cu 111 proiecte implementate în mai bine de o mie de localități din întreaga țară, cu un buget total de peste 86 de milioane de euro, România este al doilea beneficiar al Granturilor Spațiului Economic European (SEE) și Norvegiene.

Acestea reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Regatului Norvegiei la reducerea disparităților economice și sociale în Spațiul Economic European și la consolidarea relațiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din Estul și Sudul Europei și statele baltice.

„Am ajuns la un număr și mai mare decât arată cifrele. Trebuie să ne dublăm eforturile pentru a face diferența. Incluziunea romilor va rămâne o prioritate în următorul exercițiu financiar” – a spus reprezentanta Biroului de Mecanisme Financiare al granturilor, de la Bruxelles.

Micii beneficiari ai Centrului de zi pentru Consiliere și Sprijin pentru Părinți și Copiii Pecica au trimis desene cu clădirea nou-construită, luminoasă și spațioasă, în care se întâlnesc, în fiecare după-masă. Își fac lecțiile, colorează, cântă și fac mișcare pe terenul de sport multifuncțional.



Clădirea este una dintre rezultatele concrete ale proiectului derulat de administrația locală, împreună cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Arad și Asociația Culturală a Minorităților din Pecica.

În cadrul proiectului, timp de doi ani, au avut loc activități educative, culturale și sportive, cu specialiști și beneficiari de toate vârstele, care au aflat mai multe despre drepturile lor.

Tinerii de etnie romă au participat la antrenamente sportive și la ore de muzică tradițională, în 2023 fiind organizate mai multe spectacole de muzică romă, care au avut mare succes în rândul pecicanilor de toate etniile.

„Prin colaborare, inovare și implicare, Programul „Dezvoltare locală” a demonstrat că schimbarea este posibilă chiar și în cele mai vulnerabile comunități” – consideră reprezentanții Fondului Român de Dezvoltare Socială, organism de interes public înființat de Guvernul României, operatorul Programului „Dezvoltare locală”, finanțat prin Granturile SEE și Norvegiene 2014-2021.



Directorul executiv Mihaela Peter a evidențiat tripla aniversare: 25 de activitate și un deceniu de finanțări prin Granturile SEE și Norvegiene, din care șapte prin Programul „Dezvoltare locală”.

„Diversitate și excelență. Mulțumiri donatorilor și Consiliului FRDS pentru că au făcut posibile toate acestea” – a spus șefa FRDS în fața reprezentanți ai donatorilor și partenerilor, precum Ambasada Norvegiei la București, Biroul Mecanismului Financiar, Consiliul Europei, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene - Punctul Național de Contact și Ministerul Educației.

Au fost prezenți și specialiști de la instituțiile și organizațiile beneficiare, cum ar fi Crucea Roșie, Caritas, direcții județene de asistență socială și pentru protecția copilului, administrații locale sau ONG-uri din județe precum Arad, Mureș, Brașov sau Iași.



Șase dintre proiectele mai puțin cunoscute la nivel național, printre care și cel implementat la Pecica, au fost prezentate, pe scurt, participanților la conferință.

Programul „Dezvoltare locală” a demonstrat că investițiile strategice, în complementaritate cu investițiile la „firul ierbii”, pot schimba fundamental viețile oamenilor din comunități vulnerabile. 

Programul a debutat în 2018 și a finanțat 111 proiecte desfășurate în mai bine de 1.000 de localități din țară, cu un buget total de 86 milioane de euro destinate proiectelor. 

Aceste intervenții au generat schimbări semnificative: 18.214 membri ai comunității rome au beneficiat de servicii, precum acces la educație, sănătate, locuințe și oportunități de angajare. 16.910 copii și tineri aflați în situații de risc au fost sprijiniți pentru a preveni abandonul școlar.

De asemenea, peste 3.956 de profesori au fost instruiți pentru a lucra cu copiii, în mod incluziv. Peste 24.290 de persoane au primit servicii sociale personalizate, iar 26.302 de persoane au fost implicate în campanii de conștientizare cu privire la incluziunea socială, drepturile omului, respectul pentru multiculturalism.

În plus, au fost construite sau reabilitat 44 de facilități sociale și cumpărate 76 de locuințe sociale, iar peste 1.195 de locuințe/gospodării au fost reabilitate/modernizate.

 „Suntem mândri să fim parte dintr-o inițiativă care schimbă vieți și contribuie la o societate mai echitabilă și mai incluzivă. Accesul la servicii de calitate și respectarea demnității umane reprezintă pilonii esențiali ai acestui program, iar rezultatele obținute sunt impresionante - a subliniat Carmen Andresoi, directorul executiv al Asociației FDP - Protagoniști în educație, care a derulat, împreună cu conducerea orașului, proiectul „Impact Ludești” în Dâmbovița.

Elevii din Blăgești și Comănești (județul Bacău) au învățat manevre de prim-ajutor cu care pot ajuta comunitatea în care trăiesc, tineri din șase județe au luat parte de ateliere de artă și sute de copii din Bihor au beneficiat de activități de after-school  - acestea sunt alte exemple concrete ale beneficiilor proiectelor finanțare prin Granturile SEE și Norvegiene.

vineri, 20 septembrie 2024

Majoritatea europarlamentarilor români susține lovirea de ținte rusești

 



Moțiunea cu privire la sprijinul financiar și militar continuu al Ucrainei de către statele membre ale Uniunii Europene a fost adoptată în 19 septembrie de Parlamentul European și a provocat furia Rusiei.

Vyacheslav Volodin, președintele Camerei inferioare a Dumei de Stat, a spus că ar dura 3 minute și 20 de secunde până sistemul rusesc Satan II ar putea lovi sediul din Strasbourg al Parlamentului European.

Decizia nu aduce obligații legale statelor membre, dar este un mesaj politic puternic din partea plenului.

Dintre cei 33 de aleși români, 27 au fost prezenți la Strasbourg și și-au exprimat votul.

Inițiativa a fost votată de Dan Barna (USR, Renew), Adrian Benea (PSD, S&D), Daniel Buda (PNL, EPP), Rareș Bogdan (PNL, EPP), Gheorghe Cârciu (PSD, S&D), Vasile Dîncu (PSD, S&D), Gheorghe Falcă (PNL, EPP), Mircea Hava (PNL, EPP), Claudiu Manda (PSD, S&D), Dan Motreanu (PNL, EPP), Siegfrid Mureșan (PNL, EPP), Ștefan Mușoiu (PSD, S&D), Victor Negrescu (PSD, S&D), Dan Nica (PSD, S&D), Virgil Popescu (PNL, EPP), Mihai Tudose (PSD, S&D), Vlad Voiculescu (USR, Renew) și Adina Vălean (PNL, EPP).

Deputații AUR: Adrian Axinia, Gheorghe Piperea, Șerban Sturdza, Georgiana Teodorescu, Claudiu Târziu, ca majoritatea celor din grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), precum și reprezentanții SOS, neafiliați la niciun grup parlamentar, Diana Șoșoacă și Luis Lazarus, au votat împotriva moțiunii.

Maria Grapini (PUSL, S&D) și Winkler Iuliu (UDMR, EPP) s-au abținut.

Viitorul comisar Roxana Mânzatu, socialista Gabriela Firea, conservatorul Cristian Terheș, liderul PMP Eugen Tomac, Vincze Lóránt de la UDMR și vicepreședintele Verzilor, Nicolae Ștefănuță, nu au fost prezenți la vot.  


vineri, 14 iunie 2024

Ex-miniştri, independent ecologist şi româncă stabilită în Suedia, printre noii eurodeputaţi

 



Noul Parlament European va avea mulţi membri aflaţi la primul mandat, care vor să aducă idei noi în dezbaterile de la Bruxelles şi Strasbourg.

În ceea ce priveşte delegaţia României, dintre cei 33 de eurodeputaţi, 15 sunt feţe noi.

Gabriela Firea, fostul vice-premier Vasile Dîncu, fostul secretar de stat Gheorghe Cârciu, ex-ministrul Vigil Popescu, deputatul Ştefan Muşoiu şi fosta membră a Parlamentului României Roxana Mînzatu sunt aleşii PNL-PSD aflaţi la primul mandat în Parlamentul European.

La AUR, cinci din cei şase aleşi vor reprezenta pentru prima dată România la Bruxelles: deputatul Claudiu Târziu, avocaţii Gheorghe Piperea şi Maria-Georgiana Teodorescu, deputatul Adrian Axinia şi arhitectul Şerban Sturdza, descendentul cunoscutei familii boierești.

Fostul preşedinte USR, Dan Barna şi fostul ministru Vlad Voiculescu vor activa şi ei, de acum, în afara ţării.

Avocata Diana Şoşoacă şi realizatorul TV Luis Lazarus vor merge în culorile formaţiei S.O.S. România.

După zece ani, România va avea, din nou, eurodeputat independent, în persoana lui Nicolae Ştefănuţă, afiliat Grupului Verzilor, unde îndeplinește funcția de vicepreședinte.

Profesorul în drept Alice Teodorescu Måwe, stabilită în Suedia şi cunoscută ca un comentator liberal, a obţinut un mandat de europarlamentar pe lista Creştin Democraţilor (KD).

Eurodeputata Gál Kinga, născută la Cluj-Napoca şi crescută la Oradea, continuă în PE în culorile FIDESZ, pentru Ungaria, fiind eurodeputată din 2014.