luni, 20 iulie 2020

Consiliul European: România, menționată rar în relatările discuțiilor de culise

 

început cea de a patra zile de negocieri din cadrul unei reuniuni extraordinare a Consiliul European (CE), plănuită să dureze doar două zile.

Șefii de stat sau de guverne ale statelor membre ale Uniunii Europene participă, la Bruxelles, la prima reuniune fizică de la izbucnirea pandemiei de coronavirus pentru a pentru a discuta despre planul de redresare din criza provocată de COVID-19, precum și despre noul buget multianual al UE.

Chiar dacă punctele de vedere păreau să de aproprie, există diferențe majore de opinie cu privire la cotele dintre împrumuturi, garanții și granturi, un alt subiect fiind condiționalitatea acordării sumelor în baza respectării statului de drept și a valorilor europene.

Președintele Klaus Iohannis a declarat înainte de începerea discuțiilor că prioritățile pentru România sunt fondurile substanțiale pentru politicile de coeziune și agricultură.

Ca la orice întâlnire, liderii poartă scurte discuții în sala de ședințe, dar cele mai utile sunt întâlnirile separate, sau în grup, pentru a ajunge la un consens.

Unii lideri sau delegațiile lor au postat mai des informări despre aceste întâlniri, dar președintele român a scris pe Twitter doar despre prioritățile inițiale de la „această întâlnire foarte specială”.

Chiar dacă fiecare stat își apără interesele, unele țări sunt mai implicate în negocieri, de regulă membrii fondatori ai UE fiind cei care dau tonul negocierilor.

România, a șaptea țară membră după populație, este menționată rar de către presa internațională în relatările despre negocierile de la Bruxelles.

Unele țări vecine au ales să își coordoneze pozițiile cu aliații lor tradiționale, cum ar fi cazul Grupului de la Visegrád (sau V4, format din Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia), care s-a întrunit cel puțin zilnic, sau al statelor scandinave, în timp ce Bulgaria s-a consultat cu Croația, de exemplu.

România a fost mai implicată în discuții în cursul zilei de duminică, atunci când Klaus Iohannis a avut o discuție cu liderii Austriei, Bulgariei, Danemarcei, Finlandei și Suediei.

Seara, președintele s-a văzut, pe terasa clădirii Europa (sediul CE) cu președintele instituției, alături de șefii de guvern din Bulgaria, Croația, Malta și Slovenia

Discuțiile private cu un aer mai degajat au avut loc constant pe durata întâlnirii, președintele CE, Charles Michel având întrevederi repetate cu unii lideri europeni.

„Deocamdată, se negociază și astăzi încă în formate mai mici, urmând ca peste puțin timp să începem un nou plen. (...). Avem absolută nevoie de fonduri consistente, substanțiale. Avem nevoie de bani pe coeziune, pentru multele proiecte de autostrăzi, căi ferate, spitale, școli, și așa mai departe. Avem nevoie de fondurile pentru agricultură. Fără ele este aproape imposibil de imaginat cum ar arăta agricultura în România” – a transmis șeful statului într-un mesaj video transmis duminică.




Foto: Serviciul Audiovizual al Consiliului European



vineri, 17 iulie 2020

Sondaj: mai mulți candidați tineri ar scoate românii la vot

Aceasta este una dintre concluziile unui eurobarometru realizat în aceasă primăvară, pe un eșantion de 1 000 de cetățeni români.

Comisia Europeană a vrut să afle părerile cetățenilor din țările UE în trei domenii: cunoașterea drepturilor și a cetățeniei UE, libera circulație și protecția consulară, respectiv măsurile de creștere a prezenței la vot la alegerile pentru Parlamentul European.

Sondajul a relevat că termenul de „cetățean al Uniunii Europene” este la cel mai înalt nivel:  medie europeană este 91%, în timp ce în România este chiar cu un procent mai mare, în timp ce 62% au știut să explice și ce înseamnă.

Cetățenii români intervievați telefonic au considerat în număr mai mare decât media europeană că au dreptul de a fi tratați în același mod ca și localnicii, atunci când se află pe teritoriul altui stat (85%) și că au dreptul de a solicita ajutorul ambasadei oricărui alt stat membru UE, atunci când țara natală nu are reprezentanță diplomatică acolo (79%).

Întrebați despre măsurile care ar crește prezența la urna cu ocazia următoarelor alegeri europene, cei mai mulți români au numit înregistrarea online ușoară (77%) și existența mai multor candidați tineri (75%), în acest caz diferența fiind de 12% în plus față de media europeană.

Trei sferturi dintre votanți ar aprecia și dacă ar putea contacta un serviciu de asistență care să furnizeze informații despre alegerile europene.