Afilierea la un grup parlamentar este
foarte importantă pentru partidele care ajung să aibă reprezentanți în
Parlamentul European, deoarece grupurile cu cei mai mulţi membri dictează
agenda politică a instituţiei.
Grpurile politice trec de graniţi şi se formează în funcţie de ideologia formaţiunilor care reprezintă electoratul din ţările membre.
În mandatul care se încheie au existat opt grupuri politice în cadrul Parlamentului European:
Grupul Partidului Popular European
(Creștin Democrat - EPP), Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si
Democraților din Parlamentul European (S&D), Grupul Conservatorilor și
Reformiștilor Europeni (ECR), Grupul Alianței Liberalilor și Democraților
pentru Europa (ALDE), Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde
Nordică (GUE/NGL), Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană (Green/EFA), Grupul
Europa Libertății și Democrației Directe (EFDD) şi Grupul Europa Națiunilor și
a Libertății (ENF).
Cu toate acestea, majoritatea partidelor politice româneşti au omis să îşi precizeze apartenenţa europeană pe
afişele electorale şi materialele promoţionale.
În cazul PSD, acest lucru poate fi
motivat prin divergenţele cu conducerea Grupului Alianței Progresiste a
Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European, a cărei conducere a
îngheţat relaţiile cu PSD până când Guvernul își clarifică angajamentul față de
statul de drept și urmează recomandările Comisiei Europene.
Nici ALDE nu „s-a mândrit” cu
apartenenţa la cel de al patrulea cel mai numeros grup din Parlamentul European,
care poartă acelaşi nume ca formaţiunea lui Călin Popescu-Tăriceanu.
Relaţiile PNL cu Grupul Partidului
Popular European (Creștin Democrat - EPP) sunt, în schimb, foarte bune,
candidatul grupului la preşedinţia Comisiei Europene fiind prezent şi la summitul
informal de la Sibiu, din 9 mai. Totuşi, pe afişele liberalilor se
regăseşte doar sigla partidului, nu şi „inima” EPP.
O altă formaţiune politică din România
care activează în grupul popularilor europeni, UDMR, a ales să folosească şi
imaginea EPP pe afişele sale, mizând pe forţa electorală a acesteia.
La fel a făcut şi PMP, pe ale cărui
materiale electorale apare şi sigla EPP şi chiar menţiunea „Membru al
Partidului Popular European”.
Alte formaţiuni (PLUS, PRO România,
UNPR şi PRODEMO) au în prezent eurodeputaţi care au trecut de la alte partide,
dar nu fac parte în mod oficial din nici un grup.
