Ce a lipsit de pe afişele electorale?

Afilierea la un grup parlamentar este foarte importantă pentru partidele care ajung să aibă reprezentanți în Parlamentul European, deoarece grupurile cu cei mai mulţi membri dictează agenda politică a instituţiei.

Grpurile politice trec de graniţi şi se formează în funcţie de ideologia formaţiunilor care reprezintă electoratul din ţările membre.

În mandatul care se încheie au existat opt grupuri politice în cadrul Parlamentului European:

Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat - EPP), Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European (S&D), Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică (GUE/NGL), Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană (Green/EFA), Grupul Europa Libertății și Democrației Directe (EFDD) şi Grupul Europa Națiunilor și a Libertății (ENF).

Cu toate acestea, majoritatea partidelor politice româneşti au omis să îşi precizeze apartenenţa europeană pe afişele electorale şi materialele promoţionale.

În cazul PSD, acest lucru poate fi motivat prin divergenţele cu conducerea Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European, a cărei conducere a îngheţat relaţiile cu PSD până când Guvernul își clarifică angajamentul față de statul de drept și urmează recomandările Comisiei Europene.

Nici ALDE nu „s-a mândrit” cu apartenenţa la cel de al patrulea cel mai numeros grup din Parlamentul European, care poartă acelaşi nume ca formaţiunea lui Călin Popescu-Tăriceanu.

Relaţiile PNL cu Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat - EPP) sunt, în schimb, foarte bune, candidatul grupului la preşedinţia Comisiei Europene fiind prezent şi la summitul informal de la Sibiu, din 9 mai. Totuşi, pe afişele liberalilor se regăseşte doar sigla partidului, nu şi „inima” EPP.

O altă formaţiune politică din România care activează în grupul popularilor europeni, UDMR, a ales să folosească şi imaginea EPP pe afişele sale, mizând pe forţa electorală a acesteia.

La fel a făcut şi PMP, pe ale cărui materiale electorale apare şi sigla EPP şi chiar menţiunea „Membru al Partidului Popular European”.

Alte formaţiuni (PLUS, PRO România, UNPR şi PRODEMO) au în prezent eurodeputaţi care au trecut de la alte partide, dar nu fac parte în mod oficial din nici un grup.

Campion de kickbox, lider unionist şi activişti sociali vor să candideze la europarlamentare

Ștefan-Iulian Cojocnean, Cetățean de Onoare al Municipiului Timișoara, fost campion al României și internațional la Kickbox Full Contact, şi-a anunţat intenția de a candida ca independent la alegerile din mai 2019 pentru Parlamentul European.

 „Perseverența, Creativitatea, Performanța, Pasiunea, Flexibilitatea și Excelența sunt valorile care m-au călăuzit în acțiunile mele sociale, de mediu și sportive pe care le voi promova si în Parlamentul European” – declară sportivul în vârstă de 47 de ani pe pagina sa de campanie promovată prin postare plătită pe Facebook.

Mai multe persoane şi-au exprimat deja dorinţa de a reprezenta România în calitate de independent în Parlamentul European, unii demarând deja campania în acest sens.

Militant pentru unirea României cu Republica Moldova, George Simion, fondatorul Platforma Unionistă Acțiunea 2012 , a pornit într-un turneu prin ţară pentru a aduna cele 100 000 de semnături necesare pentru a putea candida.

Un alt candidat independent: Maria Mădălina Turza, preşedintele Centrului European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi, un ONG din Bucureşti, vrea să promoveze la Bruxeles un pachet legislativ destinat incluziunii persoanelor cu dizabilităţi, pentru drepturile omului şi justiţie socială şi pentru interesele cetăţenilor.

Răzvan Ştefănescu, devenit cunoscut pentru numărul de înmatriculare anti-PSD al mașinii sale, vrea şi el să candideze, nefiind mulţumit de activitatea politicienilor români din Parlamentul European.

Avocatul bihorean stabilit în Statele Unite ale Americii, Peter Costea, președintele Alianței Familiilor din România, a anunţat că va candida pentru un fotoliu de parlamentar european, după ce în 2014 campania cu sloganul „Pentru familie, pentru viaţă, pentru o Europă creștină!” a eşuat.

În legislatura 2014-2019 România a avut un singur europarlamentar independent, Mircea Diaconu, care a candidat independent după ce a fost eliminat de pe lista PNL ca urmare a deciziei ANI de incompatibilitate. El a obţinut 6,81% din voturi.

Nume cunoscute şi feţe noi pe listele pentru alegerile europarlamentare

Formaţiunile politice se concentrează tot mai serios la stabilirea candidaţilor pentru alegerile europarlamentare programate pentru 26 mai.

În presă au început să circule, pe surse, numele ocupanţilor locurilor eligibile. Ca în cazul oricărei competiţii electorale, este de aşteptat ca formaţiunile să plaseze nume cunoscute pe primele locuri, pentru a atrage cât mai multe voturi.

În Partidul Social Democrat (PSD), care ar putea obţine conform sondajelor 11 mandate din cele 33 alocate României în legislatura 2019 – 2024, se negociază intens în culise, lista urmând să fie finalizată până la finalul lunii ianuarie.

Lista Partidului Naţional Liberal (PNL) ar fi deschisă, potrivit Antena 3,  de Crin Antonescu, urmat de Vasile Blaga, Mircea Hava şi actualul europarlamentar, Sigfried Mureşan, formaţiunea fiind cotată cu şanse pentru 9 mandate.

Potrivit preşedintelui formaţiunii, ALDE va avea pe locurile 1 şi 3 două reprezentante cunoscute ale partidului: Renate Weber şi Norica Nicolai, lista fiind în lucru. Chiar dacă sondajele prezic 3 mandate, partidul doreşte să trimită 6 reprezentanţi la Bruxelles şi Strasbourg.

Uniunea Salvați România (USR) este primul partid care a anunțat lista candidaților pentru alegerile europarlamentare, la finalul lunii noiembrie. Cei 43 de candidați fost aleși în urma votului a peste 5 000 de membri de partid, pe primele patru locuri, considerate eligibile conform sondajelor, fiind deputatul Cristian Ghinea, consilierul local bucureştean Clotilde Armand, Nicolae Ştefănuţă şi Vlad Botoş.

Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) va stabili la începutul lunii martie ordinea pe lista, printre candidaţi fiind actualii europarlamentari Sógor Csaba, Winkler Gyula şi fostul vicepremier Hegedüs Csilla.

Marţi, partidul PLUS al fostului premier Dacian Ciolos a anunţat că a încheiat votul intern pentru desemnarea candidaţilor partidului la alegerile europarlamentare, 43 dintre cei 152 de candidaţi trecând de prima etapă a evaluării în interiorul partidului.Urmează evaluarea Comisiei de selecţie, dar cele mai multe voturi le-a primit Dacian Cioloş şi fostul ministru Dragoş Nicolae Pâslaru, conform cifrelor de acum formaţiunea urmând să obţină două mandate.

Preşedintele Pro România, Victori Ponta, va ocupa primul loc pe lista formaţiunii (urmând să renunţe la mandat) şi i-a propus comisarului Corina Creţu să candideze alături de el. Partidul ar putea obţine 2 mandate în viitorul Parlament European.

Detalii despre alegerile europarlamentare pot fi obţine pe pagina https://www.dedataastavotez.eu/