Cine ne reprezintă în Parlamentul European?

Parlamentul European (PE) funcționează conform acelorași principii ca și legislativele din țările membre: deputații fac parte din grupuri politice, activează în comisii de specialitate, iar la sfârșit de săptămână pleacă în colegiile lor, în cazul acesta țara pe care o reprezintă.

Înființată la 10 septembrie 1952 ca Adunarea Comună a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO), Parlamentul European este format din membri aleși începând din anul 1979, fiind singura dintre cele trei instituții legislative europene care este aleasă în mod direct de cetățenii țărilor membre.
Deputații din Parlamentul European își împart timpul între circumscripțiile lor electorale, Strasbourg - unde au loc 12 perioade de sesiune pe an - și Bruxelles, unde participă la perioade suplimentare de sesiune, precum și la reuniuni ale comisiilor și ale grupurilor politice.
Aceștia sunt remunerați cu câte €8,484.05 euro pe lună, la care se adaugă câte 4 416 de euro lunar pentru cheltuielile cu cabinetele parlamentare etc.
În mandatul 2014-2019 PE are 751 de membri, România fiind pe locul șapte, cu 32 de aleși.
Printre aceștia se află figuri cunoscute de pe scena politică, care au ales să facă pasul spre Bruxelles, dar și nume mai puțin sonore. De la preluarea mandatului mai mulți eurodeputați și-au dat demisia din partidul pe ale cărui liste au fost aleși, devenind independenți sau trecând la altă formațiune politică.
Cei 32 de eurodeputați români sunt:
-        Victor Boștinaru (ales pe listele PSD-UNPR-PC, în prezent PSD, membru în Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European, S&D);
-        Daniel Buda (PNL, Grupul Partidului Popular European - Creștin Democrat, EPP)
-        Cristian-Silviu Bușoi (PNL, Grupul Partidului Popular European - Creștin Democrat, EPP);
-        Andi Cristea (PSD, Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European, S&D);
-        Mircea Diaconu (independent, Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa, ALDE);
-        Damian Drăghici (independent, Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European, S&D);
-        Doru-Claudian Frunzulică (PSD, Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European, S&D);
-        Maria Grapini (aleasă pe listele PSD-UNPR-PC, în present Partidul Puternii Umaniste, Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European, S&D);
-        Cătălin Sorin Ivan (ales pe listele PSD-UNPR-PC, în present independent, deputat neafiliat);
-        Monica Macovei (aleasă pe listele PDL, în present independent, Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, ECR);
-        Ramona Nicole Mănescu (aleasă pe listele PNL, în present neafiliată, Grupul Partidului Popular European - Creștin Democrat, EPP);
-        Marian-Jean Marinescu (PNL, Grupul Partidului Popular European - Creștin Democrat, EPP);
-        Sorin Moisă (ales pe listele PSD-UNPR-PC, în present independent, Grupul Partidului Popular European - Creștin Democrat, EPP);
-        Siegfrid Mureșan (ales pe listele PMP, în prezent PNL, Grupul Partidului Popular European - Creștin Democrat, EPP);
-        Dan Nica (PSD, Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European, S&D);
-        Norica Nicolai (aleasă pe listele PNL, în prezent răALDE, Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa, ALDE);
-        Ioan Mircea Pașcu (PSD, Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European, S&D);
-        Emilian Pavel (ocupă locul lăsat vacant de Corina Crețu, care a devenit comisar european, pe listele PSD, Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European, S&D);
-        Răzvan Popa (PSD, Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European, S&D);
-        Cristian Dan Preda (ales pe listele PMP, în prezent independent, Grupul Partidului Popular European - Creștin Democrat, EPP);
-        Laurențiu Rebega (ales pe listele PSD-UNPR-PC, în prezent independent, Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, ECR);
-        Daciana Octavia Sârbu (PSD, Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European, S&D);
-        Csaba Sógor (UDMR, Grupul Partidului Popular European - Creștin Democrat, EPP);
-        Theodor Dumitru Stolojan (ale pe listele PDL, devenit ulterior PNL, Grupul Partidului Popular European - Creștin Democrat, EPP);
-        Claudiu Ciprian Tănăsescu (PSD, Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European, S&D);
-        Claudia Țapardel (PSD, Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European, S&D);
-        Mihai Țurcanu (PNL, Grupul Partidului Popular European - Creștin Democrat, EPP);
-        Traian Ungureanu (PNL, Grupul Partidului Popular European - Creștin Democrat, EPP);
-        Adina Ioana Vălean (PNL, Grupul Partidului Popular European - Creștin Democrat, EPP);
-        Renate Weber (ALDE, Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa, ALDE);
-        Iuliu Winkler (UDMR, Grupul Partidului Popular European - Creștin Democrat, EPP);
-        Maria Gabriela Zoană (ocupă locul lăsat vacant de Viorica Dăncilă, numită premier, pe listele PSD, Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European, S&D).
O parte dintre deputați vor dori să își păstreze locul în PE, dar partidele nu se grăbesc cu listele pentru alegerile din 26 mai 2019.
PSD și ALDE discută despre o posibilă listă comună, UDMR își va stabili candidații abia în februarie, iar la USR se desfășoară o campanie internă pentru a stabili lista până la finalul lunii noiembrie.
La PNL s-a încheiat deja perioada de depunere a candidaturilor, Biroul Politic Național urmând să aprobe lista în luna noiembrie.

„Patrulaterala Vestului”, fără sursa principală de finanțare

Primarii din Arad, Timișoara, Oradea și Cluj-Napoca au anunțat, la finalul lunii trecute, un parteneriat prin care doresc să atragă fonduri în mod direct de la Uniunea Europeană, ocolind liniile de finanțare deschise la nivel național.

„Patrulaterala Vestului” se dorește a fi o strutură informală bazată pe schimb de experiență și un exemplu de cooperare în ceea ce privește proiectele mari, în special cele de infrastructură, cultură și turism, fiind deschisă și altor orașe din regiune.

Informația cooperării a ajuns și la oficialii din Bruxelles, care o consideră binevenită, pornind de la nivel regional, modelul de colaborare existând și în alte state membre.

În ceea ce privește atragerea de fonduri, însă, oficiali de la Comisia Europeană ne-au declarat că prin Fondul European de Dezvoltare Regională, unul dintre principalele instrumente ale politicii de coeziune, nu sunt prevăzute mecanisme de finanțare destinate acestor tipuri de asociere.

Foto: UrbanizeHub

De ce a fost invitat Klaus Iohannis la Strasbourg?

Întreaga presă a relatat despre discursul președintelui României, Klaus Iohannis la ședința plenară a Parlamentului European din 23 octombrie.
Dar de ce a rostit președintele o alocuțiune în fața eurodeputaților la aproape trei săptămâni după vizita premierului Viorica Dăncilă și la invitația cui?
Distanța scurtă de timp este o coincidență și Iohannis nu a mers pentru a răspunde la cele spuse de primul ministru. El a fost invitat de Parlamentul European pentru a prezenta viziunea României despre viitorul Europei în cadrul seriei de dezbateri care a început în luna ianuarie și se va încheia în prima lună din 2019.
Parlamentul a oferit șansa mai multor șefi de stat și de guvern din statele membre de a exprima ideea lor despre direcția în care ar trebui să se îndrepte Uniunea Europeană. în următorii ani.
Primul a vorbit Leo Varadkar, primul ministru al Irlandei, urmat de premierii din Croația și Portugalia, președintele francez Emmanuel Macron, șefii de guvern din Belgia, Luxemburg, Olanda, Polonia, Grecia și Estonia. 
La ședința plenară din această lună a fost rândul României, iar în noiembrie de la pupitrul Parlamentului European va vorbi cancelarul german Angela Merkel, urmat de primul ministru din Danemarca.
În decembrie vor vorbi despre viitorul UE primul ministru spaniol și cel ceh, în luna ianuarie fiind așteptat premierul finlandez.

Foto: Parlamentul European

UE peste tot

Ne place sau nu, Uniunea Europeană a devenit o parte importantă din viața noastră de zi cu zi, chiar dacă nu realizăm cât de mari sunt implicațiile aderării României la blocul comunitar la 1 ianuarie 2007.
Să fim sinceri, nici presa nu prea ne ajută în acest sens pentru că, în afara unor publicații de nișă, modul de funcționare al UE este prea puțin prezentat și aflăm doar despre deciziile majore sau scandalurile care au loc în preajma instituțiilor cu sediul în capitala belgiană Bruxelles.
Acesta este și motivul pentru care a luat naștere acest blog: dorința de a oferi informații interesante și utile despre tot ceea ce înseamnă Uniunea Europeană și modul în care ne afectează.
În 26 mai 2019 urmează alegeri europene și ar fi bine să putem decide informați, mai ales că se discută multe subiecte fierbinți, care trebuie rezolvate de viitorul legislativ și executiv european.